#ECAC5: Prevenţia unor boli infecţioase te ajută să eviţi cancerele provocate de virusuri şi alte microorganisme
Aproximativ 1.3 milioane de decese au fost provocate de cancer în Uniunea Europeană (UE) în 2022, deşi 40% din cazurile de cancer pot fi prevenite. Pentru a adresa această problemă, în cadrul Comisiei Europene există o iniţiativă, Codul European Împotriva Cancerului (ECAC, European Code Against Cancer), prin intermediul căreia au fost propuse o serie de acțiuni și intervenții pe care oricine le poate întreprinde pentru a preveni afecţiunile maligne. Cea mai recentă ediție a ECAC (ECAC5) cuprinde 14 recomandări de prevenire a cancerului, bazate pe dovezi științifice actuale privind factorii comportamentali personali, factorii de mediu și intervențiile medicale, specifice populației generale din UE.
Patru virusuri (HBV – virusul hepatitei B, HCV – virusul hepatitei C, HPV – papilomavirusul uman și HIV – virusul imunodeficienţei umane) și o bacterie (Helicobacter pylori) sunt responsabile pentru cel puțin 5% din cazurile de cancer din Uniunea Europeană. Din aceste motive, una dintre temele abordate în ECAC5 este reprezentată de prevenţia cazurilor de cancer determinate de infecţiile cu aceste microorganisme.
Vaccinarea copiilor (atât fete, cât şi băieţi) împotriva VHB și HPV la vârsta recomandată în ţara de reşedinţă.
Participarea la testare pentru hepatita B și C, HIV și Helicobacter pylori, precum şi tratarea acestora, conform recomandărilor din țara de reşedinţă
Articolul și infograficul fac parte din campania de promovare a Codului European împotriva Cancerului (ECAC5) derulată de Inomed în cadrul proiectului 4P-CAN.
Pentru persoanele care prezintă infecţie cronică sau persistentă, riscul crescut de cancer poate fi foarte mare și similar cu riscul de cancer cauzat de fumat sau consumul excesiv de alcool. Este nevoie de mulți ani sau decenii pentru ca o infecție să provoace cancer. Prin urmare, există posibilitatea de a detecta și trata aceste infecții cronice înainte ca acestea să poată provoca leziuni grave și, în cele din urmă, cancer. Depistarea și tratarea precoce a acestor infecții previne decesele premature cauzate de cancer și alte afecțiuni cauzate de aceste infecții.
Prevenţia prin vaccinare, măsură cu beneficii multiple
HPV, în principal tipul 16 și tipul 18, cauzează aproape toate cazurile de cancer de col uterin și cancer anal. HPV cauzează, de asemenea, cancere de vulvă, vagin, penis și gât. În 2022, în Uniunea Europeană, aproximativ 55.000 de cazuri de cancer au fost cauzate de HPV (2% din totalul cazurilor de cancer). Vaccinul pentru HPV funcționează cel mai bine atunci când este administrat înainte de a dobândi infecţia cu HPV, în mod ideal, înainte de debutul vieţii sexuale.
Vârsta optimă pentru vaccinare este de 9-14 ani, iar în UE se recomandă 11 ani. Vaccinarea majorității fetelor și băieților dintr-o populație creează protecție colectivă, ceea ce înseamnă că vaccinările protejează atât persoanele vaccinate, dar contribuie, de asemenea, şi la oprirea răspândirii virusului la persoanele nevaccinate. Vaccinarea atât a fetelor, cât și a băieților crește această protecție.
Deși vaccinul este cel mai eficient la această vârstă, administrarea ulterioară a vaccinului la o vârstă mai înaintată, poate oferi o protecție individuală suplimentară și poate crește protecția colectivă în cadrul populației.
În cazul VHB, VHC și H. pylori, cele mai frecvente tipuri de cancer cauzate de aceste infecții sunt cele de ficat și stomac. VHB este o cauză majoră a hepatitei cronice (infecție a ficatului), care poate duce în timp la ciroză și cancer hepatic. O infecție dobândită în copilărie este mai probabil să se transforme într-o infecție cu VHB cronică. În 2022, în Uniunea Europeană, aproximativ 8000 de cazuri de cancer hepatic au fost cauzate de VHB. Bolile hepatice asociate cu VHB pot fi prevenite prin asigurarea faptului că nou-născuții, copiii și persoanele care prezintă un risc crescut de infecție cu VHB primesc vaccinul împotriva VHB conform calendarului de vaccinare din țara de reşedinţă.
Dacă vaccinarea anti-VHB nu a fost realizată în copilărie, vaccinul poate fi administrat şi la vârstă adultă, fiind recomandată contactarea medicului în acest sens. Pot beneficia de vaccinare împotriva hepatitei B adulţii care au emigrat dintr-o ţară în care VHB este răspândit și vaccinarea împotriva VHB nu este disponibilă, spre exemplu, sau dacă există risc crescut de a fi expus la VHB prin intermediul actului sexual cu o persoană care are în prezent o infecție cu VHB.
Pentru infecţiile cu VHC, HIV şi H. pylori nu există în prezent un vaccin disponibil. VHC determină, de asemenea, hepatită cronică, care progresează, adesea asimptomatic pentru mai mulţi ani, cu timpul evoluând spre ciroză hepatică şi cancer la acest nivel. HIV nu provoacă direct cancer, dar, deoarece asociază deficiență imună, crește riscul de cancere cauzate de alte virusuri.
Majoritatea infecțiilor cu H. pylori sunt dobândite în copilărie și persistă pe tot parcursul vieții dacă nu sunt tratate. Infecția cronică cu H. pylori provoacă inflamația mucoasei gastrice, care persistă de obicei timp de decenii și poate evolua spre forme mai severe de gastrită, conducând în cele din urmă la cancer gastric. Majoritatea persoanelor cu infecție cu H. pylori însă nu vor avea niciodată semne sau simptome.
Un diagnostic precoce de infecţie previne un diagnostic ulterior de cancer
Testarea pentru oricare dintre microorganismele care pot provoca cancer se poate realiza din proprie iniţiativă, solicitând acest lucru unui medic, spre exemplu, medicul de familie. Dacă un test de screening indică o potenţială infecţie, vor fi efectuate investigaţii de confimare şi va fi aplicat tratamentul adecvat. În majoritatea cazurilor, o infecție detectată din timp poate fi vindecată sau gestionată eficient, iar riscul de cancer este redus substanţial în acest context.
Infecția cu VHB, VHC sau HIV poate fi detectată printr-o probă standard de sânge, o probă de sânge prelevată prin înțeparea degetului sau o probă de salivă. Testele sunt foarte precise și pot fi efectuate simultan. Infecția cu H. pylori poate fi detectată, de asemenea, folosind teste neinvazive și ieftine, cum ar fi testul respirator cu uree și testul antigenului din scaun.
În cazul unui rezultat pozitiv, se iniţiază terapia specifică fiecăreia dintre aceste infecţii. Pentru VHB, tratamentul este necesar pe tot parcursul vieții. Pentru VHC, tratamentul durează de obicei 8-12 săptămâni. Eficacitatea tratamentului pentru VHC poate fi confirmată prin același test care a fost utilizat pentru diagnosticul inițial. Pentru HIV, tratamentul este necesar pe tot parcursul vieții. Tratamentele antivirale sunt foarte eficiente şi bine tolerate.
Persoanele cu infecție cu H. pylori pot fi tratate eficient folosind o combinație de antibiotice administrate oral timp de 7-14 zile. Eficacitatea tratamentului trebuie evaluată prin același test neinvaziv care a fost utilizat pentru diagnosticul inițial.
Citeşte şi:
- A cincea ediție a Codului European împotriva Cancerului a fost lansată. Noile recomandări integrează perspectivele cetățenilor, inclusiv dintr-un proiect de cercetare românesc
- Vaccinarea împotriva HPV reduce riscul de cancer de col uterin timp de cel puțin 18 ani, fără semne de scădere a protecției
- STUDIU. Vaccinarea anti-HPV reduce semnificativ rata deceselor la femeile sub 25 ani