Riscul de evenimente cardiovasculare majore, incluzând infarctul miocardic și decesul de cauză cardiovasculară, a fost redus cu 44% la pacienții cu boală coronariană care au renunțat complet la fumat în perioada stabilă a bolii. Acestea sunt concluziile unui nou studiu prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie (ESC) de anul acesta, care a avut loc în Londra, Regatul Unit. Perioada de monitorizare a participanților a fost de 5 ani.
Beneficiile renunțării la fumat la pacienţii cu boală coronariană au fost prezente indiferent de momentul în care a avut loc eliminarea acestui obicei. Reducerea cantitativă a fumatului a avut un impact minim asupra riscului de evenimente cardiovasculare majore, care a rămas similar celor care au continuat să fumeze la fel de mult după diagnosticul de boală coronariană, în timp ce menținerea fumatului la același nivel după acest diagnostic a crescut riscul cu 8% pentru fiecare an suplimentar de fumat activ. De asemenea, indiferent de momentul renunțării la fumat și de nivelul de consum, riscurile foștilor fumători au fost superioare în raport cu persoanele cu boală coronariană care nu au fumat niciodată.
Conform noilor rezultate, există o perioadă esențială pentru a pune problema renunțării la fumat la pacienții cu boală coronariană: primul an de la stabilirea diagnosticului. De asemenea, este important ca medicii care îngrijesc acești pacienți să transmită informațiile cu privire la riscurile fumatului și beneficiile renunțării la fumat pentru persoanele cu boală coronariană la fiecare interacțiune cu acestea. Măsurile de promovare a renunțării la fumat includ sfaturi scurte, consiliere și intervenții comportamentale, precum și terapia farmacologică.
„Îmi place să le spun pacienților mei că niciodată nu este prea devreme sau prea târziu pentru a renunța la fumat, deși cu cât pacientul se oprește mai devreme, cu atât mai mult se reduce riscul cardiovascular. Și nu este suficientă diminuarea fumatului. Sunt necesare mesaje scurte și clare pentru fumători la fiecare intervenție medicală care să evidențieze necesitatea de a renunța. A le spune pacienților că își pot reduce riscul unui eveniment major ulterior sau deces la jumătate – așa cum am arătat aici – este un mesaj puternic.”, a afirmat Dr. Jules Mesnier, u.
Studiul a inclus datele din registrul internațional CLARIFY (registrul prospectiv observațional longitudinal al pacienților cu boală coronariană stabilă). Registrul a cuprins peste 32.000 de pacienți cu această afecțiune, incluși la o medie de 6,5 ani de la diagnosticarea bolii coronariene.
La înrolarea în studiu, peste 40% dintre pacienți nu au fumat niciodată, peste 45% erau foști fumători și puțin peste 4000 erau actuali fumători. Dintre foștii fumători care în momentul diagnosticării bolii coronariene încă nu renunțasera fumat, peste 70% au făcut acest pas în anul următor, în timp ce mai puțin de 30% au renunțat în anii următori. Studiul a analizat apariția unui eveniment cardiovascular advers major (MACE), definit drept deces cardiovascular sau infarct miocardic în perioada de urmărire de 5 ani.
Citeşte şi:
- CE SPUN STUDIILE de la ESC Congress 2020 despre legătura dintre stilul de viață sănătos și sănătatea cardiovasculară
- #ESCCongress. Renunțarea la fumat imediat după diagnosticul de fibrilație atrială conduce la o scădere a riscului de AVC cu 30%
- Renunţarea la fumat înainte de 35 de ani poate reduce complet riscurile asociate, cu beneficii pe termen lung asupra sănătății