#ESCCongress. Dronele ar putea livra defibrilatoare externe automate pacienților cu stop cardiac, mai rapid decât ambulanțele

  • Medicina digitală



Un raport realizat de Asociația Americană a Inimii în 2019 subliniază faptul că, anual, în Statele Unite ale Americii se înregistrează peste 350.000 de cazuri de stop cardiac petrecut în afara spitalului, peste 90% dintre acestea fiind fatale. Un studiu prezentat în cadrul #ESCCongress 2021 a descris cum 1 din 10 persoane care a trecut printr-un stop cardiac în afara spitalului a apelat la serviciile medicale de urgență cu 24 de ore înaintea evenimentului.

Conform primului astfel de studiu de fezabilitate, dezbătut în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie din acest an, dronele ar putea fi utilizate pentru livrarea diverselor echipamente medicale sau chiar tratamente către pacienții în nevoie, conducând la salvarea a numeroase vieți. Cercetarea a vizat eficiența utilizării dronelor în livrarea defibrilatoarelor externe automate către persoanele care trec printr-un stop cardiac, rezultatele indicând faptul că în mai mult de 64% din cazuri dronele au ajuns la pacienți cu 2 minute înaintea ambulanțelor.

abonare

Avantajele pe care le presupune această tehnologie sunt numeroase, începând de la livrarea rapidă a serviciilor medicale necesare salvării unei vieți, până la eficientizarea accesului în situații de urgență la persoane aflate în zone dificil de accesat cu ambulanța.


Accesați un rezumat al celor mai importante știri de la Congresul Societății Europene de Cardiologie 2021: #ESCCongress. Cele mai importante subiecte prezentate în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie 2021


Drone utilizate în livrarea defibrilatoarelor automate externe

Studiul a fost realizat în Suedia și a utilizat trei done, trimise către trei locații diferite, fiecare dronă având o capacitate de zbor de 5km. În momentul în care exista suspiciunea unui stop cardiac în una dintre cele trei zone, dispeceratul anunța piloții dronelor care ulterior contactau turnul de control responsabil cu traficul aerian. Dacă zborul le era permis atunci trimiteau drona în zona în care fusese semnalată suspiciunea, sistemul fiind în permanență monitorizat de către pilot. În momentul în care ajungea la destinație, drona scădea în altitudine, apropiindu-se de pacient și aparținători pentru a le coborî defibrilatorul extern automat.

„În ciuda altor studii de simulare, acesta a fost primul studiu care să trimită dronele echipate cu defibrilatoare către urgențe propriu-zise. Am dezvoltat un sistem care presupune stocarea acestor drone în hambare supravegheate de la distanță, complet integrate cu serviciul medical de urgență, dispecerat și controlul aviației. Livrarea cu ajutorul dronelor poate fi extinsă și către alte scenarii medicale în viitorul apropiat, precum livrarea epinefrinei către pacienții aflați în șoc anafilactic sau livrarea glucozei către pacienții diabetici cu glicemie scăzută” – afirmă Dr. Sofia Schierbeck, Karolinska University Hospital, Stockholm, Suedia.

Între iunie și septembrie 2020, au fost încadrate în studiu 14 cazuri de stop cardiac înregistrat în afara spitalului. Alte 39 de cazuri nu au fost eligibile din cauza condițiilor de vreme, interdicție de zbor, vânt puternic etc. Dintre situațiile eligibile, în 12 cazuri a fost trimisă o dronă către pacient și aparținători, distanța medie de zbor fiind de 3,1 km. În 11 cazuri (92%) defibrilatorul a fost livrat cu succes. În 64% din cazuri drona a ajuns înaintea ambulanței cu aproximativ 2 minute.

Deși nu pot fi contestate avantajele și importanța pe care un astfel de sistem le are în îmbunătățirea serviciilor medicale, facilitarea accesului la pacienți și salvarea vieților, există și o serie de provocări care trebuie luate în calcul – autonomia bateriei dronelor, capacitatea de transport, distanța pe care se realizează transportul, condițiile de vreme, existența spațiilor în care circulația aeriană nu este permisă și așa mai departe.

Citește și: