#ESCCongress. Nivelul ridicat de HDL sau colesterolul “bun” crește riscul de infarct miocardic la pacienții cardiovasculari
Concentrația crescută de HDL (High-density lipoprotein) sau colesterolul “bun” în sânge poate fi asociată cu un risc crescut de infarct miocardic sau deces. Calitatea și tipul de HDL stabilesc potențialul risc aterogenic și implicit gradul de calcificare a arterelor coronare, conform rezultatelor publicate în cadrul ESC18.
Cu cât e mai mare nivelul de HDL, cu atât mai bine?
Studiul condus de Dr. Marc Allard-Ratick, din cadrul Departamentul de Cardiologie al Emory University School of Medicine, Atlanta, S.U.A. a inclus 5965 de pacienți, majoritatea diagnosticați în prealabil cu o afecțiune cardiovasculară, media de vârstă fiind de 63 de ani. Datele înregistrate au fost următoarele:
- nivelul de HDL cuprins între 41-60 mg/dl (1,1 – 1,5 mmol/L) este asociat cu riscul cardiovascular minim.
- nivelul de HDL mai mare de 60 mg/dl ( 1,5 mmol/L) crește riscul de infarct miocardic sau deces cu 50% comparativ cu intervalul precedent.
Rezultatele au fost consistente și după eliminarea influenței celorlalți factori de risc cardiovascular: diabet, consum de tutun sau nivelul de LDL ( low-density lipoprotein).
“Medicii deseori transmit pacienților că nivelul de HDL e recomandat să fie cât mai mare, însă rezultatele acestui studiu sugerează contrariul” afirmă autorul studiului, Dr. Marc Allard-Ratick.
Asocierea dintre concentrația optimă de HDL, 41-60 mg/dl și riscul cardiovascular minim se poate observa în graficul publicat în abstractul studiului.
Autorul studiului concluzionează că aceste rezultate indică nevoia de investigații ulterioare în ceea ce privește tipul de HDL implicat, fiind probabilă o asociere între riscul cardiovascular crescut și HDL modificat.
Există și HDL modificat?
Calitatea HDL are un impact mai mare asupra funcției sale decât nivelul seric. Un nivel crescut de HDL modificat este direct corelat cu gradul de calcificare a arterelor coronare și ar putea fi un potențial biomarker pentru detectarea aterosclerozei subclinice.
Studiul efectuat de T. Okamura, Keio University School of Medicine, Japonia a inclus 1009 de bărbați fără afecțiuni cardiovasculare, cu media de vărstă de 64 de ani. Concentrațiile serice de HDL modificat au fost semnificativ direct proporționale cu riscul de ateroscleroză subclinică, măsurat cu ajutorul tomografiei computerizate de tip MDCT ( multi-detector-row computed tomography).
HDL modificat reprezintă asocierea dintre LOX-1, lectin-like oxidized LDL receptor și apolipoproteina A1. Deși LOX-1 mediază acțiunea LDL modificat, sau colesterolul “rău”, componenta Apo A-1 este majoritar întâlnită în compoziția HDL, generând astfel conceptul de HDL modificat.
Citește și:
- Hipercolesterolemia. Ce rol are activitatea fizică în scăderea colesterolului?
- INFOGRAFIC: Colesterolul și alți factori de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare
- #ESCCongress. O nouă definiție a infarctului miocardic. Există două tipuri, recunoscute în Clasificarea Internațională a Bolilor