#ESCCongress. Sângerarea internă după un atac de cord poate ridica suspiciunea de cancer

  • Health literacy



Apariția unui episod hemoragic în primele șase luni de la externarea din spital după un infarct miocardic este asociată cu un diagnostic ulterior de cancer, potrivit unui studiu prezentat în cadrul ediției din 2019 a Congresului Societății Europene de Cardiologie.

După externarea din spital, pentru sindromului coronarian acut (atac de cord sau angină instabilă), pacienții sunt tratați cu terapie antiplachetară dublă timp de aproximativ un an. Acest tratament inhibă formarea cheagurilor de sânge, dar crește riscul de sângerare. Cercetările anterioare au sugerat că sângerarea post-externare poate avea consecințe negative. Acest studiu a examinat corelația acesteia cu un diagnostic nou de cancer.

abonare

„Pacienții ar trebui să solicite sfatul medicului dacă se confruntă cu o sângerare care apare fără niciun motiv evident, în primele șase luni de la externare, după ce au suferit un infarct, în special dacă aceasta este de origine gastrointestinală, pulmonară sau genitourinară. În cazul în care cauza acestei sângerări este cancerul, detectarea timpurie poate îmbunătăți prognosticul bolii” – a declarat autorul studiului, Dr. Isabel Muñoz Pousa, de la Spitalul Álvaro Cunqueiro, Pontevedra, Spania.

Congresul Societății Europene de Cardiologie 2019
Congresul Societății Europene de Cardiologie este cel mai mare congres cardiovascular din lume, cu peste 500 de sesiuni științifice și 11.000 de abstracte despre cele mai noi studii clinice și descoperiri în acest domeniu. Sursa: European Society of Cardiology

Rezultatele studiului

Autorii studiului au analizat retrospectiv înregistrările de la Spitalul Álvaro Cunqueiro, însemnând 3.644 de pacienți cu sindrom coronarian acut, externați cu terapie antiplachetară duală. Pacienții au fost urmăriți pentru o durată medie de 56,2 luni pentru evenimente hemoragice și cancer. Cercetătorii au analizat asocierile dintre sângerare și riscul absolut al unui diagnostic nou de cancer.

În timpul monitorizării, sângerarea a apărut la 1.215 pacienți (33%) și 227 de pacienți (6%) au avut un diagnostic nou de cancer. Sângerarea post-externare a fost asociată cu un risc de trei ori mai mare de apariție a cancerului. Perioada mediană de la sângerare până la noul diagnostic a fost de 4,6 luni, iar probabilitatea ca hemoragia să fie asociată cu cancerul a crescut pe măsură ce severitatea sângerării s-a agravat.

„Majoritatea episoadelor hemoragice din studiu au fost moderate. Sângerările strâns legate de diagnosticul de cancer au fost hemoragiile severe de cauză necunoscută, care necesită intervenții chirurgicale – de exemplu, sângerarea digestivă care necesită tratament endoscopic. Am constatat o incidență mai mare a cancerului în primele șase luni după externare, indiferent dacă pacienții au luat sau nu terapie antiplachetară dublă” – a precizat Dr. Muñoz Pousa.

Sângerarea spontană, fără nici o cauză aparentă a fost corelată cu un risc de patru ori mai mare de diagnostic de cancer. Pe de altă parte, nu a fost stabilită nicio relație cu sângerarea cauzată de traumatisme, precum leziunile sau cateterizarea vezicii urinare. În ceea ce privește localizarea, prezența sângelui în materiile fecale a fost asociată cu un risc de aproape patru ori mai ridicat al diagnosticului de cancer, în timp ce tusea sau sângele prezent în urină au fost corelate cu un risc de patru, respectiv de opt ori mai mare. A existat o corelație între sângerare și cancer, indiferent dacă pacienții erau încă tratați cu terapia antiplachetară dublă sau nu.

”O posibilă explicație este existența unei leziuni subclinice preexistente într-un organ, iar medicamente antiplachetare sau o situație stresantă, precum un atac de cord, declanșează apariția cancerului în acel loc. Această ipoteză trebuie însă testată, pacienții trebuie să se asigure că își administrează în mod corect tratamentul prescris de câtre medic, pentru a evita un alt atac de cord” – a adăugat Dr. Muñoz Pousa.

Citește și: