Esențial Covid-19 (22-28 august 2022). Vaccinarea anti-COVID-19 bazată pe tehnologia ARNm scade riscul de deces la pacienții cu insuficiență cardiacă
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 22 – 28 august 2022:
Vaccinarea anti-COVID-19 bazată pe tehnologia ARNm scade riscul de deces la pacienții cu insuficiență cardiacă
Administrarea vaccinurilor ARNm împotriva COVID-19 la pacienții cu insuficiență cardiacă este asociată cu o rată scăzută de mortalitate de toate cauzele și nu determină creșterea riscului de miocardită, tromboembolism venos sau agravarea insuficienței cardiace. Acestea sunt concluziile unui studiu prezentat în cadrul congresului Societății Europene de Cardiologie 2022. Conform rezultatelor, vaccinurile ARNm anti-COVID-19 au un profil de siguranță bun la pacienții cu insuficiență cardiacă și chiar aduc beneficii în ceea ce privește riscul de deces. Acești pacienți sunt în mod particular vulnerabili în cazul infecției cu SARS-CoV-2, iar rezultatele studiului confirmă necesitatea prioritizării lor pentru vaccinarea anti-COVID-19.
Pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă risc crescut de spitalizare, ventilație mecanică și deces din cauza COVID-19, însă o parte sunt reticenți la vaccinare din cauza îngrijorărilor legate de posibilele efecte secundare cardiovasculare ale vaccinurilor bazate pe tehnologia ARNm. Studiul a evaluat profilul de siguranță a două vaccinuri ARNm (BNT162B2 și mRNA-1273) în rândul a peste 100 de mii de pacienți cu insuficiență cardiacă. Dintre aceștia, aproximativ 50% au primit schema de vaccinare cu unul dintre cele două vaccinuri, iar ceilalți au format grupul de control nevaccinat. Participanții au fost urmăriți pe o perioadă de 90 de zile de la cea de-a doua doză de vaccin ARNm.
Variantele de îngrijorare ale SARS-CoV-2 provin din cazurile de infecție cronică
Noi dovezi contestă teoriile tradiționale ale evoluției virusurilor și sugerează faptul că variantele de îngrijorare (VOC) ale SARS-CoV-2 apar în urma infecțiilor cronice la persoane cu sistemul imun compromis care nu pot elimina virusul. Studiul a dezvoltat un model teoretic bazat pe datele existene și a utilizat un software pentru investigarea originilor evolutive ale primelor trei VOC (variants of concern) ale SARS-CoV-2.
VOC reprezintă o provocare pentru sănătatea publică din cauza ratei de transmisibilitate crescută și a propietăților de eludare a răspunsului imun. În ciuda monitorizării genomice implementate pe parcursul pandemiei COVID-19, date esențiale despre originea VOC sunt în continuare în mare parte necunoscute. Una dintre dilemele majore este dacă VOC au evoluat în urma transmiterii intracomunitare rapide, provocând multiple infecții acute simultan, sau în urma infecției cronice, dar activă pe o perioadă lungă de timp, chiar și de luni întregi, la o singură persoană.
Rezultatele studiului exclud teoria conform căreia aceste variante au apărut în urma transmiterii susținute a infecțiilor acute și susțin ideea că fiecare variantă a evoluat în cadrul unui singur individ în contextul unei infecții cronice. Datele indică faptul că în timpul infecției cronice au avut loc mai multe mutații, iar în acest fel o variantă virală a putut dobândi un set de mutații care să îi confere o virulență crescută față de variantele anterioare.
Paxlovid reduce cu 79% riscul de deces din cauza COVID-19 în rândul vârstnicilor
Un studiu recent demonstrează o reducere semnificativă a riscului de deces și de spitalizare din cauza COVID-19 pentru adulții cu vârsta de peste 65 ani care au fost tratați cu Paxlovid. Medicamentul combină agenții antivirali nirmatrelvir și ritonavir și a fost aprobat pentru tratamentul COVID-19 la sfârșitul anului 2021.
Au fost analizate datele tuturor membrilor Clalit Health Services care aveau vârsta de 40 de ani sau mai mult și care erau eligibili pentru a primi terapie cu nirmatrelvir în timpul valului pandemic determinat de varianta Omicron. Dosarele medicale electronice incluse în Clalit Health Services acoperă peste 50% din populația Israelului. În timpul perioadei de studiu, peste un milion de pacienți incluși în Clalit Health Services au fost infectați cu SARS-CoV-2, 109.254 fiind considerați la risc pentru formele severe, dintre care 3.902 (4%) au primit Paxlovid. Pentru grupa de vârstă de peste 65 de ani, a fost raportat un risc de spitalizare cu 73% mai mic în rândul pacienților tratați cu Paxlovid, comparativ cu pacienții care nu au primit medicamentul. Riscul de deces din cauza COVID-19 la această categorie de vârstă a fost cu 79% mai mic pentru pacienții cărora li s-a administrat terapia. Pe de altă parte, riscul de deces sau de spitalizare nu a fost semnificativ modificat de terapia cu Paxlovid pentru pacienții în vârstă de 40-64 de ani.
Conform rezultatelor, Paxlovid reduce semnificativ riscul de spitalizare și de deces asociate COVID-19 în rândul adulților de peste 65 de ani, însă beneficiile clinice pentru adulții mai tineri nu sunt evidente. Cu toate acestea, datele pentru grupa de vârstă 40-64 nu au fost stratificate în funcție de prezența unor comorbidități imunosupresoare precum cancerul. Pacienții care suferă de astfel de patologii ar putea beneficia de terapia cu Paxlovid, indiferent de vârstă, însă dovezi suplimentare sunt necesare pentru confirmarea ipotezei.
Vaccinul Pfizer împotriva virusului respirator sincițial este eficient și sigur pentru persoanele de peste 60 de ani
Compania farmaceutică Pfizer a dezvoltat un vaccin împotriva virusului respirator sincițial (RSV), iar datele provenite dintr-un studiu clinic de fază III confirmă eficacitatea și profilul de siguranță al produsului în rândul pacienților cu vârsta de 60 de ani și peste. Eficacitatea vaccinului în rândul pacienților cu forme severe de boală (definită prin prezența a trei sau mai multe simptome asociate RSV) a fost raportată la peste 85%. Vaccinul a fost bine tolerat și nu au fost identificate probleme în ceea ce privește siguranța acestuia la persoanele vârstnice. Virusul respirator sincițial este unul dintre cei mai fecvenți agenți patogeni care infectează tractul respirator, provocând o afecțiune asemănătoare gripei. Grupele de vârstă la risc crescut de forme severe de boală sunt sugarii, copiii și vârstnicii. În prezent nu există un vaccin aprobat pentru RSV, pacienții primind doar tratament suportiv.
Vaccinul dezvoltat de Pfizer, RSVpreF, conține proteina de fuziune F pe care virusul RSV o utilizează pentru a putea infecta celulele umane. Este un vaccin bivalent, fiind conceput să ofere protecție împotriva tulpinilor A și B ale RSV. Produsul a fost testat în cadrul studiului clinic global, randomizat, controlat placebo, RENOIR, care a înrolat până la data curentă 37.000 de participanți. Conform unei analize interimare implementată de un comitet extern, vaccinul candidat împotriva RSV a demonstrat:
- eficacitate de 66,7% pentru protecția împotriva afecțiunii de tract respirator inferior asociată RSV, definită prin două sau mai multe simptome caracteristice;
- eficacitate de 85,7% împotriva formelor severe de boală, definite prin trei sau mai multe simptome asociate RSV.
Pfizer și-a anunțat planurile de a înainta o solicitare pentru aprobarea vaccinului RSVpreF către mai multe autorități de reglementare în decursul următoarelor luni. De asemenea, în martie 2022 RSVpreF a primit Breakthrough Therapy Designation de la FDA pentru prevenirea bolilor tractului respirator inferior asociate RSV la sugari (până la vârsta de șase luni) prin imunizarea activă a femeilor însărcinate. Eficacitatea și siguranța administrării vaccinului la femeile însăcrinate în scopul de a oferi protecție beblușilor împotriva RSV sunt în continuare evaluate în studiul multicentric de fază III MATISSE.
Un alt candidat pentru vaccinul anti-RSV, care utilizează un mecanism similar cu cel al RSVpreF, a fost dezvoltat de compania GSK. În iunie 2022, GSK a anunțat rezultate pozitive în cadrul studiului clinic de fază III ce evaluează imunigenitatea, eficacitatea și siguranța vaccinului candidat în rândul vârstnicilor.
CDC: bolile și decesele cauzate de infecțiile nosocomiale au crescut cu 15% fiecare în primul an al pandemiei COVID-19
Un raport al Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite arată creșterea rezistenței la antimicrobiene pe parcursul primului an al pandemiei. Deși în Statele Unite între anii 2012-2017 a fost raportată o reducere cu 27% a infecțiilor intraspitalicești rezistente la antimicrobiene, raportul recent publicat de CDC evidențiază o creștere în anul 2020 față de 2019 cu:
- 78% a infecțiilor cu Acinetobacter rezistent la carbapeneme;
- 60% a infecțiilor cu Candida auris rezistent la antimicotice;
- 14% a infecțiilor cu Enterococ rezistent la vancomicină;
- 13% a infecțiilor cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină;
- precum și o creștere cu aproximativ o treime a infecțiilor cu Pseudomonas aeruginosa multirezistent, Enterobacterale rezistente la carbapeneme și cele producătoare de β-lactamaze cu spectru extins.
Multiplii factori au contribuit probabil la creșterea ratelor de infecții rezistente la antimicrobiene pe parcursul pandemiei, printre care un volum foarte mare de pacienți grav bolnavi, deficitele de personal medical din spitale și de echipamente de protecție.
Probabil unul dintre cei mai semnificativi contributori a fost creșterea considerabilă a prescripției de antibiotice din primele luni ale pandemiei COVID-19, în ciuda faptului că antibioticele nu pot trata o infecție virală. Spre exemplu, în România, în 2020, consumul de macrolide a crescut cu 44% (cel de azitromicină a crescut cu 193% față de anul anterior), medicamentele fiind utilizate chiar și fără prescripție în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene, CDC recomandă o abordare multilaterală care să cuprindă și monitorizarea apelor uzate din instituțiile medicale pentru depistarea agenților patogeni rezistenți la antibiotice, astfel încât cazurile infectate să poată fi identificate rapid și să se poată preveni răspândirea lor.
