Esențial Covid-19 (săptămâna 23-29 mai 2022). Monitorizarea sindromică demonstrează că SARS-CoV-2 nu evoluează către forme mai ușoare
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 23-29 mai 2022:
Analizarea tuturor genomurilor SARS-CoV-2 disponibile în bazele de date publice permite detectarea timpurie a variantelor cu capacitate crescută de replicare
Numărul mare de genomuri virale SARS-CoV-2 disponibile astăzi (peste 7,5 milioane de genomuri) în bazele de date publice reprezintă o oportunitate majoră pentru a dezvolta noi instrumente care pot optimiza deciziile de sănătate publică, dar în practică se lovesc de bariere logistice care țin de capacitatea de interpretare a acestui volum de informație. Într-un nou studiu publicat în Science este propus un algoritm de învățare automată bazat pe modele statistice (PyR0) care poate anticipa variantele care au potențialul de a deveni dominante și cauza focare. Acesta permite, de asemenea, identificarea componentelor genomului viral care au cea mai mică probabilitate de a suferi mutații și astfel ar facilita dezvoltarea de vaccinuri.
Modelul a fost antrenat pe baza a 6,4 millioane de genomuri din GISAID și poate estima efectul mutațiilor genetice asupra capacității de replicare virală (viral fitness, capacitatea unui virus de a genera particule noi infectioase într-un anumit mediu). PyR0 poate analiza milioane de genomuri în doar o oră. Atunci când a fost folosit pentru testarea datelor genomice din ianuarie 2022 a anticipat apariția variantei BA.2 care a devenit dominantă în martie 2022.
Vaccinarea contra SARS-CoV-2 reduce riscul de sindrom Long COVID cu 15%
Un studiu publicat in Nature, care a inclus peste 13 milioane de participanți din baza de date US Department of Veterans Affairs, arată că o proporție semnificativă din persoanele vaccinate pot dezvolta simptome asociate infecției cu SARS-CoV-2 care persistentă pe termen lung.
Acesta este cel mai amplu studiu care a examinat protecția determinată de vaccinuri contra afectării cronice asociată COVID-19. Vaccinarea reduce riscul de deces cu 34% si riscul de Long COVID cu 15% comparativ cu persoanele nevaccinate. Cel mai important impact este asupra manifestărilor severe: afectarea pulmonară și tulburările de coagulare a sângelui, care sunt reduse cu 49% și respectiv 56% în cazul persoanelor vaccinate.
Cu toate acestea, protecția determinată de vaccinarea cu două doze contra dezvoltării sindromului Long COVID este limitată. Datele sunt relevante pentru deciziile de sănătate publică având in vedere faptul că în cele mai multe părți ale lumii, măsurile non-farmacologice au fost ridicate aproape complet, iar vaccinarea este percepută drept singura barieră de protecție.
De menționat că în cadrul studiului s-a considerat că pacienții sunt vaccinați cu schemă completă dacă au primit două doze din vaccinurile Moderna/Pfizer sau o doză din vaccinul Johnson&Johnson. La momentul respectiv nu existau informații despre administrarea dozelor booster. De asemenea, datele nu iau in considerare apariția variantei Omicron.
Cu toate acestea, rezultatele sunt relevante pentru că arată importanța monitorizării persoanelor care raportează simptome persistente care le afectează activitățile zilnice, inclusiv cei vaccinați. Conform autorilor, sunt necesare noi tipuri de măsuri (inclusiv dezvoltarea de vaccinuri intranazale) pentru a reduce povara pe care afecțiunile cronice asociate COVID-19 o va avea asupra societății.
Monitorizarea sindromică demonstrează că SARS-CoV-2 nu evoluează către forme mai ușoare
Infecția cu SARS-CoV-2 se poate manifesta printr-o gamă largă de simptome, care diferă între pacienți în funcție de varianta virală implicată. Studiul REaltime Assessment of Community Transmission-1 (REACT-1) a evaluat manifestările clinice și răspândirea SARS-CoV-2 în Marea Britanie în perioada 1 mai 2020 – 31 martie 2022. Având în vedere că guvernele au început să ridice restricțiile pentru COVID-19, autorii atrag atenția asupra faptului că monitorizarea sindromică devine un instrument important pentru controlul evoluției SARS-CoV-2.
Contrar percepției publice, că SARS-CoV-2 evoluează în variante care determină forme mai ușoare de COVID-19, Omicron BA.2 este asociată cu raportarea mai multor simptome și cu impact mai mare asupra activităților zilnice. Participanții infectați cu BA.2 au raportat în medie 6 simptome diferite cu o săptămână înainte de testarea PCR, comparativ cu doar 3-4 simptome raportate de persoanele infectate cu Alpha și Delta. În rândul persoanelor vaccinate cu doza booster, cei infectați cu BA.2 au avut o probabilitate mai mare cu 64% de a raporta simptome care interferă cu activitatea zilnică.
Pentru variantele Alpha si Delta, pozitivitatea probelor s-a corelat cel mai bine cu simptome de tipul pierderii gustului și mirosului, în schimb pentru Omicron BA.1 și BA.2, simptomele „gripale” s-au corelat mai bine cu pozitivitatea probelor.
Câștigarea încrederii cetățenilor ar trebui să devină o prioritate în politicile dedicate vaccinării COVID-19
Comunitatea științifică și decidenții politici ar trebui să apeleze la abordări nediscriminatorii, bazate pe câștigarea încrederii cetățenilor, conform unei analize publicate recent în BMJ Global Health. În cadrul studiului au fost evaluate consecințele acestor măsuri pe mai multe planuri: din perspectiva psihologiei și științelor comportamentale, din perspectiva cadrului legal și politic, din perspectivă socio-economică și din perspectiva integrității științifice.
Restricționarea accesului persoanelor la muncă, educație, transport public și viață socială afectează drepturile omului, accentuează stigmatizarea și afectează în mod negativ sănătatea și bunăstarea oamenilor. Politicile privind obligativitatea vaccinării COVID-19 pot duce la o creștere a inegalităților în materie de sănătate și la efecte negative pe termen lung asupra încrederii în guvern și în instituțiile științifice și la reducerea adoptării viitoarelor măsuri de sănătate publică, inclusiv a vaccinurilor contra altor boli infecțioase.
Vor fi esențiale investițiile în asigurarea resurselor umane pregătite în domeniul sănătății publice, mai ales a profesioniștilor, care să încurajeze relații bazate pe încredere în comunități. De asemenea, asigurarea transparenței datelor, independenței media și încurajarea dezbaterilor publice despre politicile COVID-19 vor fi componente cheie pentru a ajuta oamenii și înțeleagă beneficiile vaccinării și a informa deciziile pe viitor.
De ce anumite persoane au făcut față stresului asociat pandemiei mai bine decât altele? Rolul factorilor genetici
Modul în care fiecare persoană percepe calitatea vieții depinde de o combinație de factori, inclusiv factori de mediu și biologici. Pandemia COVID-19 a reprezentat și o oportunitate pentru studierea în detaliu a mecanismelor biologice implicate în „starea de bine” (wellbeing) experimentată de fiecare individ.
Rezultate publicate recent în PLOS Genetics arată modul în care profilul genetic individual influențează sănătatea fizică, mentală și tiparele comportamentale. Pentru realizarea studiului au fost selectați participanți dintr-o cohortă de 167.000 de persoane, din trei regiuni olandeze. Peste 27.000 de genomuri au fost analizate, iar apoi datele s-au corelat cu răspunsurile participanților la o serie de chestionare despre stilul de viață, sănătatea fizică și mentală, pe o perioadă de 10 luni, începând cu martie 2020.
Pentru fiecare s-a analizat indicele de masă corporală (IMC), susceptibilitatea și severitatea COVID-19, nivelul de educație, personalitatea și trăsăturile comportamentale, bolile psihiatrice și nivelul de trai. S-a evaluat contribuția componentei de mediu asupra variabilității scorurilor. Pe baza studiilor de asociere la nivel de genom (GWAS), s-au calculat scoruri poligenice (PGS, poligenic risk scores) pentru aceste rezultate.
Componenta genetică influențează multe aspecte ale stării de bine, iar impactul asupra diferitelor fenotipuri se schimbă în timp. Un PGS ridicat pentru boli psihiatrice a fost asociat cu o prevalență mai mare a simptomelor de fatigabilitate și a trăsăturilor de personalitate de tipul nervozității. În schimb, un PGS crescut asociat cu o satisfacție asupra vieții mai ridicată s-a asociat cu acuze fizice mai puțin frecvențe. Mai multe PGS au fost, de asemenea, asociate cu alte tipuri de rezultate, cum ar fi încrederea în răspunsul guvernului la pandemie și implementarea intervențiilor non-farmaceutice.
Calitatea vieții percepută de participanții la studiu a atins un vârf în vara anului 2020 și a înregistrat un declin ulterior. Cu toate acestea, calitatea vieții a fost influențată semnificativ de PGS. În cazul celor cu un scor mai ridicat al satisfacției asupra vieții au fost mai rezilienți în timp ce cazurile cu scoruri reduse au avut o calitate a vieții mult influențată.
Rezultatele arată rolul tot mai important al predispoziției genetice de-a lungul pandemiei. Interacțiunile sociale limitate au afectat negativ bunăstarea, care apoi a devenit mai dependentă de profilul genetic individual.