Esențial Covid-19. Reapariția simptomelor COVID-19 după administrarea Paxlovid indică un răspuns imun puternic
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 3 – 9 octombrie 2022:
- Reapariția simptomelor COVID-19 după administrarea Paxlovid indică un răspuns imun puternic
Un studiu realizat de guvernul Statelor Unite ale Americii arată că toți pacienții incluși au dezvoltat un răspuns imun semnificativ în urma tratamentului, dar cele mai mari valori ale anticorpilor s-au înregistrat la cei care au experimentat fenomenul de rebound. Aceste date contrazic ipoteza conform căreia simptomele repar din cauza unui sistem imun afectat, ceea ce conduce la replicarea virală necontrolată. Datele au fost publicate în jurnalul Clinical Infectious Diseases.
Studiul a fost realizat după ce mai multe persoane au raportat reapariția simptomelor de COVID-19 după cele 5 zile de tratament cu Paxlovid. Inclusiv președintele Joe Biden și expertul american în boli infecțioase, Anthony Fauci, au raportat astfel de simptome. În acest context, dilema a fost dacă tratamentul poate să influențeze dezvoltarea unui răspuns imun susținut.
- Perioada optimă de izolare a persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 ar putea fi determinată pe baza unui scor personalizat
Într-un studiu publicat în Journal of Clinical Virology se prezintă un sistem prin care se poate determina un scor personalizat pentru evaluarea pacienților infectați cu SARS-CoV-2 care elimină particule virale infecțioase, ceea ce ar putea contribui la monitorizarea progresiei bolii, persistenței infecției și a efectelor pe termen lung. Astfel, perioada de izolare poate fi diferită pentru fiecare persoană, în funcție de diferiți factori. Datele ar putea contribui la dezvoltarea de strategii de sănătate publică țintite.
Conform CDC, pacienții pozitivi ar trebui să se izoleze timp de 5-10 zile în funcție de durata și severitatea simptomelor. Cu toate acestea, perioada de izolare nu ia în considerare intervalul în care o persoană elimină particule virale infecțioase, care este variabil, putând fi influențat de patologia pre-existentă, în funcție de caz. De asemenea, în ciuda dovezilor privind durata mai scurtă de răspândire a particulelor infecțioase de către persoanele vaccinate, ghidurile privind perioada de izolare nu țin seama de statusul legat de vaccinare. În acest context, sunt necesare strategii personalizate pentru adaptarea recomandărilor privind perioada de izolare.
Cercetarea a inclus 4 studii prospective desfășurate în perioada februarie 2020 – ianuarie 2022 pentru a se evalua dinamica răspândirii SARS-CoV-2. Au fost incluse peste 600 de probe de la 121 de pacienți, inclusiv 11 pacienți imunosupresați. Modelul predictiv cuprinde 4 factori (numărul de copii virale, severitatea bolii, statusul cu privire la transplantul de organe, statusul legat de vaccinare).
Acest sistem de evaluare reprezintă un model care poate fi adaptat pentru determinarea perioadei optime de izolare de la caz la caz, o metodă care ar reduce povara asupra sistemelor de sănătate.
- În formele severe de COVID-19 apar auto-anticorpi contra angiotensinei II care se corelează cu modificări ale tensiunii arteriale
Persoanele care fac forme severe de COVID-19 pot dezvolta autoanticorpi contra unor molecule esențiale pentru reglarea tensiunii arteriale. Un nou studiu, realizat în cadrul Pritzker School of Molecular Engineering (PME), arată că acești autoanticorpi joacă un rol important în complicațiile care apar post-COVID-19, iar datele ar putea contribui la identificarea de noi ținte terapeutice.
Cu ajutorul proteinei spike, virusul SARS-CoV-2 se atașează de receptorii ACE2, un mecanism care a fost descifrat încă din fazele incipiente ale pandemiei. ACE2 funcționează în mod normal ca o componentă esențială pentru reglarea tensiunii arteriale, fiind parte din sistemul renină-angiotensină-aldoesteron (SRAA). ACE2 catalizează transformarea angiotensinei II (un peptid vasoconstrictor) în molecule vasodilatatoare.
Au fost analizate probe de sânge de la 115 pacienți spitalizați pentru forme severe de COVID-19. 63% aveau autoanticorpi anti-angiotensina II. Prezența anticorpilor s-a corelat cu scăderea oxigenării sângelui, dereglarea valorilor tensionale și cu severitatea bolii. Anticorpi anti-angiotensină II sunt tranzitori, dar existența lor arată că se poate produce un răspuns autoimun în urma infecției COVID-19.
- ECDC: În 2022 se înregistrează o creștere a cazurilor de infecție cu Corynebacterium diphteriae
Difteria este o boală rară la nivel European, în medie au fost raportate 52 de cazuri anual între 2016 și 2020. Cu toate acestea, în 2022 s-a observat o creștere a cazurilor, comparativ cu datele din ultimii ani. Până la 26 septembrie 2022, șapte țări europene au raportat 92 de cazuri de difterie în rândul migranților. Această creștere poate fi explicată prin deplasarea populațiilor din țări endemice.
66 dintre aceste cazuri s-au prezentat cu difterie cutanată cauzată de Corynebacterium diphtheriae. De asemenea, au fost raportate forme cu afectare respiratorie, inclusiv un caz fatal. Cazurile sunt în rândul bărbaților, iar cele mai multe au fost diagnosticate în centrele de primire a migranților. Majoritatea cazurilor raportate de țările UE și de Regatul Unit în 2022 au fost infecții cu tulpini de C. difterie pentru care a fost confirmată producția de toxine.
Riscul pentru o persoană din populația generală de a contracta e boala este foarte scăzut, cu condiția să fie vaccinată. Cu toate acestea, se estimează că riscul este moderat pentru persoanele care sunt nevaccinate sau imunosupresate și locuiesc sau lucrează în centre de primire sau în alte medii aglomerate similare din UE, dar scăzut pentru persoanele complet vaccinate în aceste medii.
- FDA a aprobat primul vaccin administrat femeilor gravide în trimestrul III pentru prevenția tusei convulsive la copii
Vaccinul Boostrix a demonstrat o eficacitate de 78% în prevenția cazurilor de tuse convulsivă (o infecție bacteriană cauzată de Bordetella Pertussis) și nu s-au înregistrat efecte adverse asupra sarcinii, fătului sau la nou-născut.
Tusea convulsivă este o afecțiune respiratorie foarte contagioasă care poate determina complicații grave la nou-născuți. Boala poate afecta toate grupele de vârstă, dar cele mai multe cazuri de spitalizare și decese apar la pacienții sub 2 luni, care sunt prea mici pentru a primi vaccinul. FDA a aprobat încă din 2005 vaccinul Boostrix pentru persoanele cu vârste între 10-18 ani și, ulterior, și la cei de peste 19 ani. De asemenea, aprobărările anterioare menționau și folosirea în timpul sarcinii, însă de data aceasta se specifică indicația de vaccinare în trimestrul III pentru protecția nou-născutului.
