Esențial Covid-19. Două doze din vaccinul Pfizer-BioNTech, eficacitate de 91% în prevenția sindromului inflamator multisistemic la grupa de vârstă 12-18 ani




Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

Esential Covid-19: cele mai importante informații

Știrile săptămânii 10-16 ianuarie 2022:

  • CDC: Două doze din vaccinul Pfizer-BioNTech, eficacitate de 91% în prevenția sindromului inflamator multisistemic la grupa de vârstă 12-18 ani

Sindromul inflamator multisistemic la copii (multisystem inflammatory syndrome in children MIS-C) reprezintă o complicație care apare la 2-6 săptămâni după o infecție ușoară sau asimptomatică determinată de SARS-CoV-2. Un studiul derulat de CDC, în perioada iulie-decembrie 2021, a evaluat eficacitatea unei scheme de vaccinare cu două doze din BNT162b2 față de apariția MIS-C la pacienții cu vârste de 12-18 ani spitalizați, din 24 de centre din SUA.

abonare

Dintre cei 102 pacienți care au dezvoltat sindrom inflamator multisistemic, 97 erau nevaccinați, iar dintre aceștia, 38 au avut nevoie de suport respirator. Analiza demonstrează că toți copiii și adolescenții eligibili ar trebui vaccinați contra COVID-19, pentru a fi protejați față de dezvoltarea acestor complicații severe.

Un alt studiu, realizat tot de CDC și publicat în NEJM a demonstrat o eficacitate de 93% a vaccinului Pfizer/BioNtech contra infecției COVID-19 în rândul adolescenților. Au fost comparate 445 cazuri de infecție COVID-19 la adolescenți spitalizați și 777 cazuri de control, fără infecție SARS-CoV-2. 96% dintre pacienți spitalizați și 99% dintre cei care au primit suport respirator nu erau vaccinați.

  • Deficitul cognitiv care apare la persoanele afectate de Long Covid-19 este similar cu sindromul de deficit cognitiv dezvoltat la persoanele care urmează chimioterapie

Persoanele care au trecut prin infecția COVID-19 dezvoltă simptome neurologice persistente, similare celor dezvoltate de persoanele care urmează chimioterapie și dezvoltă inflamație cerebrală, conform unui nou studiu, aflat în curs de revizuire. Dintre cei 63 de pacienți cu forme cronice de COVID-19 (long COVID-19), 48 prezentau valori crescute ale proteinei CCL11, care s-au corelat cu deficite cognitive.

Studiul a evaluat mecanismele care determină neuroinflamația cauzată de infecția SARS-COV-2 ușoară și efectele asupra hipocampului. Pe modele animale, dar și pe țesutul uman, s-a observat o reactivitate a microgliilor (celule imune din sistemul nervos), iar markerul care s-a menținut la valori crescute pentru cel puțin 7 săptămâni post-infecție a fost CCL11, asociat cu afectarea neurogenezei la nivelul hipocampului și pierderi de substanță albă subcorticală.

Rezultatele indică mecanisme similare în cazul inflamației sistemului nervos ce apare în urma chimioterapiei și cea care apare în contextul infecției COVID-19, chiar și după forme ușoare.

  • Early Warning System, un sistem bazat pe inteligență artificială permite monitorizarea în timp real a evoluției variantelor SARS-CoV-2

BioNTech a anunțat pe 11 ianuarie dezvoltarea unui nou instrument de monitorizarea a evoluției SARS-CoV2, Early Warning System, bazat pe inteligență artificială, care ar putea scurta timpul până la detectarea variantelor la risc înalt. Prin modelarea datelor structurale legate de proteina spike și folosirea algoritmilor AI în cadrul platformei DeepChain, care prelucrează informațiile din bazele de date internaționale cu genomuri virale SARS-CoV-2, sistemul a permis detectarea cu două luni înainte a peste 90% din variantele raportate de OMS.

Sistemul EWS returnează un scor care indică probabilitatea variantei de a evita răspunsul imun și transmisibilitatea, iar cu cât scorul este mai mare, cu atât riscul din perspectiva sănătății publice este mai mare. Semnificația variantelor Alpha, Beta, Gamma, Theta, Eta și Omicron a fost detectată de EWS chiar în ziua în care genomul viral a fost publicat. Studiul care a condus la aceste rezultate este încă în curs de revizuire, însă datele sugerează posibilitatea de monitorizare a evoluției virale în timp real, printr-un instrument care poate fi folosit pe scară largă.

  • Mortalitatea perinatală și internările în secțiile de terapie intensivă asociate COVID-19 sunt mai frecvente la femeile gravide, nevaccinate

Nașterile premature, decesul in utero și decesul la nou-născut au fost mai frecvente la femeile care au avut infecția COVID-19 în ultimele 28 de zile de sarcină, comparativ cu femeile neinfectate sau cu cele care se infectează în primele luni de sarcină. Datele provin din studiul COPS (Covid in Pregnancy Study), un studiu desfășurat la nivel național în Scoția, care a evaluat impactul COVID-19 asupra sarcinii, publicat recent în Nature.

87.000 de femei gravide au fost incluse în studiu, în perioada decembrie 2020 – octombrie 2021. În acea perioadă, în rândul femeilor gravide, rata de de vaccinare era mai redusă decât la femeile din populația generală, din grupele de vârstă 18-44 ani. 98% dintre femeile gravide internate în secțiile de terapie intensivă erau nevaccinate. Toate cazurile de deces la nou-născut au fost înregistrate la persoanele nevaccinate, însă sunt necesare studii suplimentare pentru validarea relației de cauzalitate cu COVID-19.

Rezultatele susțin importanța vaccinării contra COVID-19, acesta fiind sigură și eficientă în protejarea mamelor și nou-născuților de forme severe de boală.

  • UKHSA: Vaccinarea cu a treia doză, eficacitate de peste 80% în prevenția spitalizărilor, timp de cel puțin 10 săptămâni

Raportul UKHSA din 14 ianuarie 2022 aduce actualizări asupra eficacității administrării celei de-a treia doze de vaccin și simptomatologiei COVID-19. Administrarea unei doze booster oferă o protecție crescută față de spitalizare, între 80-90%, timp de cel puțin 10 săptămâni. Fără administrarea acestei doze, eficacitatea scade la 44% în 6 luni.

Date actualizate din studiul SIREN (SARS-CoV-2 Immunity and Reinfection Evaluation in healthcare workers) arată că ce-a de-a treia doză de rapel este eficientă chiar și la cei cu infecție COVID-19 în antecedente, contra infecției simptomatice și asimptomatice cu Omicron, comparativ cu persoanele nevaccinate.

La persoanele fără COVID-19 în antecedente, eficacitatea după doza 3 ajunge la 62%, în timp ce după două doze este de doar 32%. La persoanele cu istoric de infecție COVID-19, vaccinarea cu două doze se asociază cu o eficacitate de 60%, în timp administrarea celei de-a treia doze crește această valoare la 71%.