Esențial Covid-19 (6 – 12 iunie 2022). Cazurile de hepatită acută la copii ar putea fi o consecință a infecției cu SARS-CoV-2
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 6 – 12 iunie 2022:
Noul vaccin bivalent produs de Moderna determină un răspuns imun superior contra variantei Omicron
Moderna a publicat noi date clinice despre vaccinul mRNA-1273.214, care conține atât fragmentul de ARNm din vaccinul inițial Spikevax, cât și un nou fragment de ARNm adaptat pentru varianta Omicron. O doză de rapel din acest vaccin determină un titru superior de anticorpi neutralizanți față de varianta Omicron după o lună de la administrare, comparativ cu prima versiune a vaccinului (mRNA-1273).
Conform declarațiilor companiei producătoare, noile date sugerează posibilitatea unei protecții mai îndelungate față de variantele de îngrijorare, iar vaccinul mRNA-1273.214 întrunește toate caracteristicile pentru a deveni doză de rapel de elecție pentru toamna anului 2022. Datele preliminare urmează a fi depuse către autoritățile de reglementare, cu intenția de aprobare a vaccinului bivalent până la finalul verii. În acest context este posibil ca pe viitor să fie necesară o singură doză de rapel, anual.
Rezervoare virale nedetectate de SARS-CoV-2 întrețin sindromul Long COVID
Pacienții care suferă de sindrom Long COVID au valori ale limfocitelor T specifice SARS-CoV-2 de până la 100 ori mai mari, față de cei care se recuperează în urma infecției acute. Tratamentele actuale pentru COVID-19 sunt axate pe abordarea simptomelor specifice și nu a cauzei bolii. Un nou studiu publicat în PLoS Pathogens arată că persistența unui număr mare de celule T la persoanele cu Long COVID sugerează că rezervoarele virale nedetectate determină simptomele pe termen lung observate la anumiți pacienți.
În contextul bolii COVID-19, limfocitele T sunt importante pentru controlul infecției, însă în cadrul sindromului Long COVID se corelează cu inflamația sistemică, reducerea funcției pulmonare și simptomele persistente. Studiul a pornit de la nevoia înțelegerii răspunsului imun adaptativ în contextul SARS-CoV-2. Se estimează că 20-30% dintre cei infectați cu SARS-CoV-2 dezvoltă Long COVID, ceea ce determină un impact semnificativ asupra sistemelor de sănătate și societății.
Cazurile de hepatită acută la copii ar putea fi o consecință a infecției cu SARS-CoV-2
Un studiu realizat în Israel a inclus 5 cazuri pediatrice care s-au recuperat în urma infecției cu SARS-CoV-2 și s-au prezentat ulterior cu insuficiență hepatică.
Patru copii au avut COVID-19 forme ușoare în antecedente, documentate printr-un test PCR pozitiv. Un copil a avut un test de anticorpi pozitiv în cursul investigațiilor pentru hepatită, ceea ce sugerează o infecție asimptomatică. Până la apariția hepatitei au trecut între 21 și 130 de zile, motiv pentru care și testele PCR la copiii afectați au ieșit negative până acum. Nu s-a detectat prezența adenovirusurilor la nivel hepatic și s-au exclus alte cauze.
Doi copii în vârstă de 3 și 5 luni, fără probleme de sănătate în antecedente, s-au prezentat cu insuficiență hepatică acută care a necesitat transplant hepatic. Țesutul excizat a prezentat necroză masivă cu infiltrație limfocitică. Trei copii (doi în vârstă de 8 ani și unul în vârstă de 13 ani) s-au prezentat cu hepatită cu colestază. În două cazuri biopsiile hepatice indicau infiltrație cu limfocite la nivel de parenchim și spații portale, precum și proliferare de ducte biliare.
Studiul indică două tipuri de manifestări hepatice posibile în urma infecției COVID-19. Mecanismul reprezintă fie o reacție imună post-infecțioasă, similară cu sindromul inflamator multisistemic la copil sau o disfuncție imună care determină ca expunerea la SARS-COV-2 să determine un răspuns exacerbat la un alt agent infecțios cum ar fi adenovirusul.
Un alt studiu recent, aflat în curs de revizuire, confirmă datele din literatură care arată că tractul gastrointestinal ar putea fi unul dintre „rezervoarele” principale SARS-CoV-2.
Sugarii expuși la SARS-CoV-2 în uter prezintă un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare în primul an de viață
Studiul publicat în JAMA a inclus 222 de cazuri de copii ai căror mame s-au infectat cu SARS-CoV-2, care au fost comparate cu 7550 de cazuri de control. S-a observat că diagnosticele de tulburări de dezvoltare au fost mai frecvente în cazul copiilor expuși la SARS-CoV-2, mai ales în dacă infecția s-a produs în al treilea trimestru de sarcină.
6,3% dintre cei expuși la coronavirus au fost diagnosticați cu tulburări de dezvoltare neurologică în primul an de viață versus 3% în grupul de copii ai căror mame nu au trecut prin infecția COVID-19 în timpul sarcinii. Chiar dacă se iau în considerare factori precum nașterea prematură, rasa, statutul social, sexul copiilor, vârsta mamei, copiii expuși la SARS-CoV-2 au înregistrat o probabilitate mai mare de a primi un diagnostic de afectare neurologică (tulburări de mișcare sau limbaj).
Conform autorilor, acest studiu trebuie interpretat cu anumite precauții, deoarece nu indică relații cauză-efect, ci generează ipoteze pentru cercetări ulterioare.
Trei medicamente care ar putea reduce mortalitatea în rândul pacienților cu forme severe de COVID-19, identificate prin analiză multiomică
Tacrolimus, zotatifin și nintedanib sunt trei agenți terapeutici care ar putea avea un rol important în tratamentul pacienților spitalizați pentru forme severe de COVID-19, conform unui studiu realizat de McGill University și Canadian Centre for Computational Genomics.
S-a observat că, mai ales în stadiile inițiale ale bolii, variațiile la nivel de transcriptom și epigenom dictează modul în care vor evolua cazurile și s-au identificat mecanisme care justifică utilizarea celor 3 terapii. Rezultatele, publicate în Science Advances, oferă datele preclinice necesare pentru a susține testarea acestora în viitoare studii clinice.
Au fost studiate 7 cazuri de pacienți spitalizați în departamentele de terapie intensivă în perioada martie – aprilie 2020, cu forme severe de COVID-19 și s-au analizat diferențele dintre cei care s-au recuperat și cei care au decedat. S-a analizat transcriptomul (a fost realizată secvențierea ARN de tip single cell de la nivelul limfocitelor B, limfocitelor T și celulelor mieloide) și mecanismele epigenetice de la nivelul celulelor imune în diferite momente în timp: la internare, în ziua 5 și la 15 zile de la internare. Rezultatele au arătat că progresia bolii este influențată de componența de mononucleare din sângele periferic.
Monocitele, un tip de celule albe care se transformă în macrofage migrează în zona infecției și stopează proliferarea patogenilor. Pacienții cu forme severe au prezentat în ziua 5 și ziua 15, o reducere semnificativă a proporției de limfocite T și o creștere a proporției de monocite.
Inițial au fost identificate peste 1500 de medicamente candidate, care au fost restrânse la 53 de compuși candidați, folosiți pentru tratamentul cancerului sau pentru boli inflamatorii. Folosind baze de date care cuprind interacțiuni medicament-proteină și proteină-proteină, lista a fost redusă la 3 medicamente – tacrolimus, zotatifin și nintedanib.