Esențial Covid-19 (27 iunie – 3 iulie 2022). Simptomele de tip long-COVID sunt prezente și în rândul copiilor și adolescenților
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.
Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 27 iunie – 3 iulie 2022:
Infodemia COVID-19: dezinformarea de pe platformele de socializare poate fi depistată în timp real și poate fi contracarată
Utilizarea rețelelor sociale în timpul pandemiei COVID-19 a dus la o adevărată infodemie și dezinformare cu consecințe negative majore. Peste unul din 5 utilizatori Twitter (21,6%) care au utilizat #plandemic sau #scamdemic pe parcursul anului 2020, au avut conturile suspendate. Acești utilizatori au fost în general tineri, având sub 18 ani sau cu vârsta între 30-39 de ani. Majoritatea postărilor care au dus la suspendarea conturilor au fost foarte apreciate de către restul utilizatorilor Twitter, au avut conținut media și au fost repostate de multe ori, însă nu conțineau trimiteri către sursa informațiilor care să poată fi verificate de către cititori. În general, postările transmiteau emoții precum frică, tristețe, furie.
Analiza prin inteligență artificială a postărilor de pe Twitter a identificat 12 teme principale ale postărilor care utilizau #plandemic sau #scamdemic: furia față de măsurile de protecție anti-COVID-19 și față de politicieni, rolul corporațiilor și al media, minimizarea pericolelor pandemiei, informații eronate despre vaccinarea anti-COVID-19.
Subvariantele BA.2.12.1, BA.4 și BA.5 evadează răspunsului imun generat de infecția cu varianta Omicron primară
Subvariantele SARS-CoV-2 recent apărute, BA.2.12.1, BA.2.13, BA.4 și BA.5, conțin mutații L452 și prezintă o posibilă transmisibilitate mai mare față de varianta BA.2. Subvariantele BA.2, inclusiv BA.2.12.1 și BA.2.13, prezintă afinități crescute de legare la nivelul receptorului ACE2 în comparație cu BA.1; în timp ce BA.4 și BA.5 prezintă cea mai slabă activitate de legare la nivelul receptorului.
Comparativ cu BA.2, subvariantele BA.2.12.1 și BA.4/BA.5 prezintă o capacitate mai mare de evadare a neutralizării față de plasma prelevată de la pacienții vaccinați cu 3 doze și chiar față de plasma pacienților vaccinați și convalescenți după infecția cu varianta BA.1. Infecția cu varianta BA.1 post-vaccinare stimulează în principal memoria imunității umorale indusă de tulpina sălbatică de SARS-CoV-2 (fără mutații prezente, varianta originală) și produce anticorpi care neutralizează atât tulpina sălbatică, cât și BA.1.
Acești anticorpi neutralizanți care reacționează încrucișat sunt semnificativ amplificați pe epitopii care nu concurează cu ACE2; iar majoritatea sunt subminate de mutațiile R346 (prezente la nivelul subvariantei BA.1.1) și L452 (subvariantele BA.2.13, BA.2.12.1, BA.4/BA.5), sugerând faptul că mutațiile R346 și L452 au apărut sub presiunea imună indusă la pacienții convalescenți după infecția cu varianta Omicron. Infecția cu SARS-CoV-2 BA.1 poate induce și noi clone de anticorpi specifici care neutralizează puternic varianta BA.1, dar nu răspund la infecția cu SARS-CoV-2 de tip sălbatic. Însă, subavariantele BA.2 și BA.4/BA.5 evadează în mare măsură de acești anticorpi de neutralizare, care prezintă spectru redus de neutralizare. În ceea ce privește terapiile bazate pe anticorpi de neutralizare, Bebtelovimab și Cilgavimab pot neutraliza eficient subvariantele BA.2.12.1 și BA.4/BA.5.
Împreună, aceste rezultate indică faptul că varianta Omicron poate dobândi mutații pentru a evita în mod specific imunitatea umorală provocată de infecția cu varianta SARS-CoV-2 BA.1. Evoluția continuă a variantei Omicron ridică provocări mari pentru imunitatea de turmă față de SARS-CoV-2 și sugerează că e posibil ca rapelurile de vaccin derivat din varianta BA.1 să nu fie ideale pentru a obține o protecție cu spectru larg.
Vaccinarea gravidelor pe parcursul sarcinii reduce la jumătate riscul de spitalizare din cauza Covid-19 al sugarilor
Sugarii cu vârsta mai mică de 6 luni proveniți din mame vaccinate cu două doze în timpul sarcinii au fost mai bine protejați față de formele severe de COVID-19. Vaccinarea mamei în timpul sarcinii a redus la jumătate riscul sugarului de spitalizare în urma infecției COVID-19.
Cercetările anterioare au arătat că gravidele vaccinate transmit nou-născuților anticorpi de tip imunoglobulina G anti-proteina spike și că sugarii mențin anticorpii până la 6 luni cel puțin. Într-un nou studiu care a înrolat 1.049 de sugari, a fost comparată evoluția sugarilor sub vârsta de 6 luni internați pentru COVID-19 și ale căror mame au fost vaccinate complet pe parcursul sarcinii cu sugarii internați pentru alte infecții decât COVID-19.
În general, eficacitatea vaccinării realizată în timpul sarcinii față de riscul de spitalizare asociat infecției COVID-19 în rândul sugarilor a fost de 52%, însă eficacitatea a variat în funcție de varianta SARS-CoV-2 predominantă. De exemplu, eficacitatea vaccinării a fost de 80% față de varianta Delta, respectiv 38% în perioada de circulație a variantei Omicron. De asemenea, eficacitatea a variat în funcție de momentul vaccinării de către gravidă. În cazul vaccinării anti-COVID-19 în primele 20 de săptămâni de sarcină, eficacitatea a fost de 38%, în schimb, în cazul vaccinării gravidei după 20 de săptămâni de gestație, eficacitatea a crescut la 69%, ceea ce ridică întrebarea cu privire la momentul optim al vaccinării în timpul sarcinii din punct de vedere al eficacității și al siguranței.
Kynunerina, posibil biomarker pentru afectarea cognitivă post-COVID-19
Prima analiză comprehensivă a patogenezei funcției cognitive după infecția acută COVID-19 a pacienților nevaccinați a arătat că un sfert dintre aceștia (26%) au tulburări cognitive ușoare până la moderate la 12 luni distanță, asociate cu o capacitate mai scăzută de revenire la locul de muncă și nivel mai scăzut de funcționare zilnică până la 4 luni de la infecție. Declinul ușor al funcției cognitive a fost detectat independent de prezența/absența inițială a tulburărilor cognitive, deși pacienții cu tulburări cognitive anterioare au înregistrat rezultate mai slabe comparativ cu pacienții cu funcție cognitivă normală. Afectarea cognitivă a fost mai frecventă în rândul participanților care au raportat anosmie la 2 luni de la diagnosticul de infecție cu SARS-CoV-2.
Declinul cognitiv ușor a fost asociat cu activarea căii enzimatice a kynureninei (KP), sugerând posibilitatea ca metaboliții KP să reprezinte un potențial biomarker și țintă terapeutică. Calea KP (cale enzimatică de degradare a triptofanului mediată de celule mieloide stimulate de interferon, importantă în toleranța imună, neurotoxicitate și leziunile vasculare) este dereglată în infecția COVID-19, inclusiv în cazurile ușoare. Activarea KP este primul biomarker care are potențialul de a fi utilizat pentru a evalua și monitoriza pacienții pentru tulburările cognitive și declinul cognitiv post-infecție acută COVID-19.
Declinul cognitiv ușor nu s-a asociat cu tulburarea depresivă sau anxioasă, severitatea bolii, funcția respiratorie, biomarkerii plasmatici ai leziunilor cerebrale sau cu oricare dintre citokine, inclusiv interferon.
Simptomele de tip long-COVID sunt prezente și în rândul copiilor și adolescenților
Copiii sunt expuși riscului de infectare cu SARS-CoV-2 din cauza lipsei de vaccinuri aprobate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani, puține țări care recomandă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani, procentul scăzut al copiilor de orice vârstă vaccinați anti-COVID-19 și dificultățile în practicare a distanțării fizice.
Un studiu realizat în rândul copiilor danezi cu antecedente de infecție cu SARS-CoV-2 și un grup de control fără antecedente de infecție COVID-19, a constatat că toți copiii cu infecție COVID-19, indiferent de vârstă, au avut risc mai mare de a avea simptome de lungă durată comparativ cu restul copiilor. Aceste simptome de termen lung ar putea reprezenta așa-numitul sindrom long-COVID, având în vedere faptul că o treime dintre pacienți au indicat că simptomele nu au fost prezente înainte de infecția cu SARS-CoV-2. Prevalența simptomelor de lungă durată a fost foarte variabilă, între 4% și 66%, în funcție de factori precum numărul și tipul de simptome incluse. În evoluție, prevalența și intensitatea simptomelor de tip long-COVID au scăzut.
Cu toate acestea, copiii cu infecție COVID-19 din grupe de vârstă mai mari (4-11 și 12-14 ani) au înregistrat scoruri de calitate a vieții mai bune comparativ cu copiii din grupul de control. Posibilele explicații pentru scorurile mai mari obținute de copiii care au trecut prin experiența infecției COVID-19 ar putea consta în creșterea gradului de conștientizare cu privire la pandemie (care ar putea induce în continuare teamă în rândul copiilor care nu au avut încă infecția), importanța contactului interpersonal și dificultățile aduse de izolare și restricțiile sociale.