Esențial în Sănătate Publică. OMS declară singurătatea o problemă de sănătate publică la nivel global, cu un impact la fel de mare ca fumatul a 15 țigări pe zi
Știrile săptămânii 13 – 19 noiembrie 2023:
Consumul de antibiotice a crescut în ultimii 3 ani în Europa, revenind la valorile înregistrate înainte de pandemie
În primul an al pandemiei COVID-19, în Uniunea Europeană (UE) s-a înregistrat o scădere fără precedent, de până la 18,5%, în consumul comunitar de antibiotice, comparativ cu nivelul din 2019. Această scădere a fost legată de utilizarea intervențiilor non-farmaceutice (de exemplu, distanțarea fizică sau purtarea măștilor) care au redus răspândirea generală a patogenilor, dar și de faptul că prescripțiile de antibiotice au fost afectate de accesul limitat la serviciile de sănătate în timpul primului an al pandemiei. Cele mai recente date raportate la Rețeaua Europeană de Supraveghere a Consumului de Antimicrobiene arată că scăderea observată în 2020 nu a durat.
Odată cu ridicarea treptată a intervențiilor în UE, consumul mediu comunitar a crescut cu 18,8% între 2021 și 2022 fără nicio diferență semnificativă față de 2019. În 13 din 27 de țări, consumul comunitar de antibiotice a fost mai mare în 2022 decât în 2019, cu o creștere medie de 8,4%. România se numără printre acestea, cu una dintre cele mai mari creșteri a consumului de antibiotice.
Datele provin dintr-un studiu publicat în Eurosurveillance, în contextul Zilei Europene de Conștientizare a Antibioticelor, care în acest an s-a concentrat pe obiectivele stabilite în Recomandarea Consiliului din 2023 de a intensifica eforturile în Uniunea Europeană împotriva rezistenței la antimicrobiene printr-o abordare de tip one health. Aceste recomandări urmăreau ca în anul 2023 să se obțină o reducere a consumului total de antibiotice (sectoarele comunitare și spitalicești combinate) cu 20%, utilizând datele despre consumul din 2019 ca bază de referință.
Este important ca fiecare țară să adapteze strategiile la specificul național, pe baza unei evaluări detaliate a comportamentelor locale de prescriere și consum pentru grupuri specifice de antibiotice, ceea ce poate informa intervenții eficiente și poate aduce UE mai aproape de obiectivele privind consumul de antibiotice pentru 2030.
Consumul de cafea ar putea proteja de infecția cu SARS-CoV-2
Cafeaua modifică interacțiunea dintre proteina spike a virusului SARS-CoV-2 și receptorul ACE2, esențial pentru intrarea virusului în celule, conform unui studiu publicat în Cell and Bioscience. Acest efect a fost observat pentru diverse variante ale SARS-CoV-2, inclusiv Alfa, Delta și Omicron. Atât cafeaua măcinată, cât și cea instant pot inhiba intrarea virusului în celule. Mai mult decât atât, adăugarea de aditivi comuni în cafea, precum frișca sau zahărul, nu a diminuat capacitatea sa inhibitorie.
Cafeaua nu doar că a blocat intrarea virusului, dar a și redus nivelurile celulare de ACE2 și TMPRSS2, proteine cheie pentru capacitatea virusului de a infecta celule umane. Efectele inhibitorii au fost atribuite mai multor compuși bioactivi din cafea, precum acidul cafeic și acidul clorogenic (CGA), precum și antioxidanți ca trigonelina și cafestolul. Cromatografia lichidă de performanță înaltă cuplată cu spectrometria de masă a identificat compuși specifici în cafea care erau deosebit de eficace, sugerând că o combinație a acestor compuși, mai degrabă decât unul singur, este responsabilă pentru efectul protector.
Ulterior s-a realizat un studiu implicând 64 de participanți sănătoși, care a evaluat impactul consumului de cafea asupra capacității organismului de a inhiba virusul. Participanților li s-a dat fie cafea obișnuită, fie cafea decofeinizată, fie apă. Rezultatele au arătat că, anticorpii, atât de la consumatorii de cafea obișnuită, cât și de la cei care beau cafea decofeinizată, au inhibat SARS-CoV-2, inclusiv varianta Omicron.
Astfel, consumul de cafea ar putea servi ca o strategie alimentară importantă pentru prevenirea infecțiilor COVID-19, complementară măsurilor deja cunoscute pentru reducerea riscului de infecție.
OMS declară singurătatea o problemă de sănătate publică la nivel global, cu un impact la fel de mare ca fumatul a 15 țigări pe zi
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut singurătatea ca o provocare semnificativă pentru sănătatea internațională, echivalând pericolele sale cu riscurile bine cunoscute ale fumatului excesiv.
În urma pandemiei COVID-19, care a amplificat izolarea persoanelor prin oprirea activităților economice și sociale, OMS a inițiat un comitet global, alcătuit din 11 experți care vor lucra timp 3 de ani la strategii pentru a combate acest fenomen.
Comitetul OMS va defini o agendă globală privind conexiunea socială care va crește gradul de conștientizare și va facilita colaborări pentru a aduce soluții bazate pe dovezi pentru țări, comunități și cetățeni.
Lipsa conexiunii sociale este un factor de risc pentru decesul prematur la fel de mare ca factori mai bine cunoscuți, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool, inactivitatea fizică, obezitatea și poluarea aerului. Izolarea socială are de asemenea un impact serios asupra sănătății fizice și mentale. Studiile arată că a fost legată de anxietate și depresie și poate crește riscul de boli cardiovasculare cu 30%.
Singurătatea afectează toate regiunile lumii, statisticile arătând că unul din patru vârstnici suferă de izolare socială. Această epidemie tăcută reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătate. Singurătatea se asociază cu un risc cu 50% mai mare de demență și cu 30% mai mare de boli coronariene sau accident vascular cerebral. Și în cazul tinerilor impactul este semnificativ – 5% până la 15% dintre adolescenți simțindu-se singuri – un număr care este posibil să fie subestimat. În Africa, prevalența singurătății printre adolescenți are un impact major și este asociată cu rate mai mari de abandon școlar și rezultate economice mai slabe.
Recunoscând importanța fenomenului singurătății, în special pentru cei excluși de diviziunea digitală, OMS solicită o nouă abordare pentru a adresa singurătatea ca o amenințare pentru sănătatea publică care depășește granițele naționale și afectează populațiile din întreaga lume.
Raport OMS. Nu toate alimentele ultraprocesate sunt nocive pentru sănătate. Cum ar trebui alese produsele?
Consumul de alimente ultraprocesate, în special cele bazate pe produse de origine animală și îndulcitori artificiali, este legat de un risc crescut de a dezvolta boli cronice multiple, cum ar fi cancerul, bolile de inimă și diabetul. Un nou raport publicat de IARC (parte din OMS) și Universitatea Viena, a analizat date de la peste 260.000 de participanți din 7 țări europene, arătând importanța analizării tipurilor de alimente procesate. Anumite tipuri de produse, cum ar fi pâinea și cerealele nu au fost asociate cu aceste riscuri, aducând totuși un aport de fibre necesar organismului.
Disponibilitatea și consumul de alimente ultraprocesate a crescut la nivel mondial și reprezintă în prezent 50-60% din aportul zilnic de energie în unele țări cu venituri ridicate, iar țările cu venituri medii și scăzute urmează același trend. Alimentele proaspete sau minim procesate sunt înlocuite din ce în ce mai mult cu proporții mai mari de alimente ultraprocesate în dietă, crescând îngrijorările privind efectele lor asupra sănătății pe termen lung.
Alimentele ultraprocesate sunt definite în raport ca produse fabricate industrial care cuprind componente alimentare modificate, recombinate cu o varietate de aditivi. De obicei, alimentele ultraprocesate sunt cereale pentru mic dejun ambalate, produse în masă, biscuiți, produse din carne reconstituită, tăiței instant, precum și băuturi carbogazoase îndulcite.
Studiul, care se bazează pe date din Investigarea Prospectivă Europeană asupra Cancerului și Nutriției (EPIC) a analizat evoluția participanților pe o perioadă medie de 11,2 ani. În acest timp, un număr semnificativ de participanți au dezvoltat afecțiuni cronice, mai ales dacă alimentația lor se baza pe un consum ridicat de carne procesată și băuturi îndulcite cu zahăr.
Datele au fost publicate în The Lancet și arată că nu toate aceste alimente sunt dăunătoare sănătății și susțin alegerile alimentare informate, promovând consumul de alimente proaspete sau minim procesate în locul celor ultraprocesate. Această distincție este crucială pentru mesajele de sănătate publică, având ca scop asigurarea că populațiile au acces universal la opțiuni alimentare mai sănătoase și subliniază nevoia ca studiile viitoare să analizeze mai îndeaproape subgrupurile de alimente ultraprocesate.
Sistemele de filtrare a aerului nu reduc riscul de a contracta infecții virale
Studiul, realizat la Universitatea East Anglia, arată că tehnologiile create pentru a face interacțiunile sociale mai sigure în spații închise nu sunt eficiente în practică. Au fost examinate diferite tehnologii folosite în timpul pandemiei precum filtrarea aerului, luminile germicide și ionizatoarele.
Analizând toate dovezile disponibile, nu s-au găsit suficiente argumente care să susțină ideea că aceste tehnologii pot asigura absența virusurilor care cauzează infecții respiratorii sau gastrointestinale. Au fost evaluate datele despre infecții microbiene sau simptome la persoane expuse sau nu la tehnologiile de tratare a aerului în 32 de studii, toate efectuate în medii reale precum școli sau cămine.
Contaminarea mediului și a suprafețelor poate fi redusă prin diverse strategii de tratare a aerului, în special luminile germicide și filtrarea aerului cu eficiență înaltă a particulelor (HEPA). Dar dovezile combinate arată că aceste tehnologii nu opresc sau nu reduc boala în condiții reale. Concluzia este că există dovezi slabe că metodele de tratare a aerului au redus probabilitatea de infecție.