Esențial în sănătate publică. Copiii născuți prin cezariană au un răspuns imun mai scăzut la prima doză de vaccin antirujeolic

Copiii născuți prin cezariană au un răspuns imunitar mai scăzut la prima doză de vaccin antirujeolic

Un studiu realizat de Universitatea Cambridge și Universitatea Fudan, publicat în Nature, arată că o singură doză de vaccin antirujeolic este de până la 2,6 ori mai probabil să fie ineficientă (sistemul imun al copilului nu este capabil să producă anticorpi) la copiii născuți prin cezariană, comparativ cu cei născuți pe cale vaginală. Eșecul vaccinului lasă acești copii fără anticorpii necesari pentru a combate rujeola, făcându-i susceptibili la boală.

Totuși, a doua doză de vaccin induce o imunitate puternică la copiii născuți prin cezariană. Rezultatele sunt deosebit de importante, deoarece rujeola este extrem de infecțioasă și chiar ratele scăzute de eșec al vaccinului pot declanșa focare. Studiul sugerează că diferența de eficiență este legată de dezvoltarea microbiomului intestinal al copilului, care este mai puțin divers la nașterile prin cezariană.

Autorii studiului subliniază importanța vaccinării cu două doze la copiii născuți prin cezariană. Pentru a evita epidemiile de rujeolă, este necesară o acoperire vaccinală de cel puțin 95%. În ciuda disponibilității vaccinului ROR (rujeolă, oreion, rubeolă), multe țări din Europa sunt sub acest prag, inclusiv România.

Studiul a analizat datele a peste 1.500 de copii din Hunan, China, arătând că 12% dintre copiii născuți prin cezariană nu au avut un răspuns imun la prima vaccinare antirujeolică, comparativ cu 5% dintre cei născuți vaginal.

Impactul COVID-19 la 3 ani după infecție: cazurile spitalizate, risc cu 30% mai mare de deces

Un studiu realizat de Școala de Medicină a Universității Washington și Sistemul de Sănătate al Veteranilor din St. Louis arată un tablou al efectelor pe termen lung ale COVID-19:

Pacienții cu COVID-19 care au fost spitalizați prezintă un risc cu 29% mai mare de deces în al treilea an după infecție comparativ cu cei care nu au fost infectați. Totuși, riscul a scăzut semnificativ față de primul și al doilea an după infecție. Chiar și cei cu forme ușoare de COVID-19 au prezentat probleme de sănătate noi la trei ani după infecție.

Pentru pacienții cu COVID-19 care nu au fost spitalizați, riscul crescut de deces scade semnificativ după un an de la infecție. Acest grup, care reprezintă majoritatea cazurilor de COVID-19, arată o reducere notabilă a riscului de mortalitate pe termen lung.

Publicat în Nature Medicine, studiul a urmărit sănătatea persoanelor infectate cu tulpina originală de COVID-19 în 2020, evaluând peste 114.000 de veterani cu COVID-19 ușor, mai mult de 20.000 de pacienți spitalizați și 5,2 milioane de veterani neinfectați.

Autorul principal a subliniat că persistența efectelor COVID-19 este posibil datorită persistenței virale, inflamației cronice sau disfuncției imunitare. Studiul subliniază impactul sever pe termen lung al infecțiilor chiar și ușoare cu COVID-19, evidențiind importanța de a nu trivializa impactul pe termen lung al infecțiilor virale precum COVID-19.

Deoarece analiza include doar date din tulpina inițială a COVID-19, studiile viitoare care includ variante ulterioare și efectele vaccinării sunt necesare pentru a înțelege pe deplin traiectoria COVID-19 pe termen lung.

Urmarea ghidului Life Essential 8 al Asociației Americane a Inimii, corelată cu tinerețea biologică și sănătatea cardiovasculară, indiferent de vârsta cronol

Într-un nou studiu publicat în Journal of the American Heart Association a fost calculat impactul adoptării celor opt factori esențiali pentru sănătatea inimii (Life Essential 8 – LE8, dezvoltat de American Heart Association) asupra îmbătrânirii celulare, utilizând biomarkeri epigenetici. Rezultatele arată că un scor ridicat LE8 este asociat cu reducerea îmbătrânirii celulare și a riscului de boli cardiovasculare și deces. Au fost utilizate datele de la peste 5 mii de participanți din cadrul Studiului Framingham Heart.

Topul LE8 include dieta, activitatea fizică, expunerea la nicotină, sănătatea somnului, indicele de masă corporală, nivelul lipidelor din sânge, nivelul glucozei din sânge și tensiunea arterială.

„Rezultatele studiului nostru indică faptul că, indiferent de vârsta reală, comportamentele sănătoase și gestionarea factorilor de risc cardiovasculari sunt asociate cu o vârstă biologică mai tânără și un risc redus de boli cardiovasculare și deces,” a declarat Jiantao Ma, co-autor al studiului.

Utilizarea rețelelor de socializare nu este un factor predictor pentru apariția depresiei la tineri

Un studiu recent condus de cercetătorii de la Centrul pentru Copii Johns Hopkins, publicat în International Journal of Mental Health and Addiction, a investigat relația dintre utilizarea rețelelor de socializare, depresie și alte comportamente legate de sănătate la tinerii adulți. În ultimele decenii, prevalența depresiei în rândul adolescenților și tinerilor adulți a crescut, în paralel cu creșterea utilizării rețelelor de socializare, deși natura exactă a acestei asocieri rămâne neclară.

Studiul, care a implicat 376 de tineri adulți din Canada (82,4% femei), a avut ca scop explorarea acestei relații, luând în considerare comportamente suplimentare precum activitatea fizică, expunerea la spații verzi, utilizarea canabisului și tendința de a sta treaz până târziu. Participanții au completat trei chestionare online între mai 2021 și ianuarie 2022, raportând simptomele depresive, utilizarea rețelelor de socializare, expunerea la spații verzi, activitatea fizică și utilizarea canabisului.

• O prevalență mai mare a simptomelor depresive cel puțin ușoare în rândul participanților.
• O asociere semnificativă între utilizarea crescută a rețelelor de socializare și simptomele depresive crescute, dar fără cauzalitate în timp.
• Participanții cu utilizare crescută a rețelelor sociale și simptome depresive au raportat niveluri mai scăzute de expunere la spații verzi.
• Utilizarea crescută a canabisului și tendința de a sta treaz până târziu au fost, de asemenea, asociate cu niveluri mai ridicate de depresie.

Studiul sugerează că, deși utilizarea rețelelor sociale și depresia sunt legate, nu există dovezi că utilizarea crescută a rețelelor prezice simptome depresive mai ridicate în timp. Cercetătorii recomandă ca persoanele cu depresie să-și modereze utilizarea rețelelor și să încorporeze obiceiuri mai sănătoase, cum ar fi activități în aer liber și exerciții fizice în rutina lor zilnică.

OMS definește participarea socială. Cum se pot implica cetățenii în luarea deciziilor privind sănătatea?

Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, parte din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a lansat, recent, volumul “Empowering People, Communities, and Civil Society through Social Participation (Eurohealth)“, care oferă o definiție clară și cuprinzătoare a ceea ce înseamnă participarea socială. Această inițiativă vine într-un moment oportun, având în vedere ambiguitatea considerabilă și lipsa unei înțelegeri comune a termenului în diferite țări și contexte.

Participarea socială reprezintă facilitarea implicării oamenilor, comunităților și societății civile în procesele de luare a deciziilor care afectează sănătatea și bunăstarea. Acest aspect este vital pentru influențarea politicilor, strategiilor și programelor publice, asigurându-se că acestea răspund nevoilor populației, în special celor vulnerabile sau marginalizate.

Cartea subliniază că participarea socială este o componentă esențială a Sănătății Primare (Primary HealthCare – PHC). Scopul este de a amplifica vocile celor care sunt de obicei mai puțin auzite, făcând sistemele de sănătate mai echitabile și mai juste.

În fața provocărilor globale și a inegalităților crescânde, cartea argumentează că abordările tradiționale nu mai sunt suficiente. Participarea socială oferă o schimbare de paradigmă în sănătatea globală, promovând transparența, responsabilitatea și încrederea – elemente esențiale pentru răspunsurile eficiente ale sistemelor de sănătate, așa cum s-a evidențiat în timpul pandemiei de COVID-19.

Publicația Observatorului European este un apel la acțiune pentru țări să depășească simpla aprobare și să facă din participarea socială o realitate semnificativă în guvernanța sănătății.