Esențial în sănătate publică. Noi mecanisme implicate în evoluția rapidă a infecțiilor multi-rezistente la antibacteriene

Esențial COVID-19

Adriana Boată
18 iulie 2023
Citit de 134 ori.

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei COVID-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.

Știrile săptămânii 10 – 16 iulie 2023:

Long COVID și vaccinurile – ce știm până acum

Într-o analiză Medscape, este prezentată sinteza dovezilor științifice legate de vaccinarea SARS-CoV-2 și riscul de sindromului long COVID (COVID lung, sechele post-COVID). Conform editorilor, încă există voci antivacciniste care susțin că vaccinarea împotriva COVID-19 determină apariția infecției, ceea ce subminează eforturile de prevenție.

Sinteza opiniilor specialiștilor intervievați pentru material arată că abordările cele mai eficiente în discuțiile pro-vaccinare cu cetățenii și pacienții ar trebui să se bazeze pe: compasiune și empatie din partea medicului; o discuție realistă despre efectele adverse; prezentarea cât mai clară a beneficiilor, fără exagerări. Aceste concluzii sunt generale la nivel global. Să nu uităm că, peste două treimi dintre români, constant în sondajele de opinie, au declarat că principala sursă de informare și încredere în ceea ce privește sănătatea, o reprezintă medicii.

Iată cum arată dovezile din ultimul an, care combat miturile anti-vaxx:

În studiul RECOVER, publicat în mai în revista Nature Communications, au fost examinate dosarele electronice de sănătate ale a peste 5 milioane de persoane care au fost diagnosticate cu COVID. Vaccinarea a redus riscul de a dezvolta COVID de lungă durată.
Un review publicat în februarie în BMJ Medicine a concluzionat că 10 studii au arătat o reducere semnificativă a incidenței COVID de lungă durată în rândul pacienților vaccinați. Chiar și o singură doză de vaccin oferea protecție.
O meta-analiză a șase studii, publicată în decembrie 2022 în Antimicrobial Stewardship and Healthcare Epidemiology, a constatat că una sau mai multe doze de vaccin COVID-19 au fost eficiente cu 29% în prevenirea simptomelor long COVID.
Într-o meta-analiză din iunie publicată în JAMA Internal Medicine, au fost analizate mai mult de 40 de studii care au inclus 860.000 de pacienți – două doze de vaccin COVID-19 au redus riscul de long COVID cu aproape 50%.

Teoria originii SARS-CoV-2, din nou în atenția mass-media – laborator vs. evoluția naturală

Un articol publicat în BMJ cuprinde o sinteză a celor cele mai recente dovezi legate de originea SARS-CoV-2. În ultimii 3 ani, subiectul a fost readus sistematic pe agenda publică. Însă, de fapt, întrebarea rămâne fără un răspuns definitiv. În timp ce știința dictează că transmiterea de la animal (originară în piețele „umede” din Wuhan) la om este o teorie extrem de probabilă, mereu vor exista îndoieli cu privire la acest subiect. Dilema cauzală „oul sau găina” se aplică parțial și în acest caz.

Cel mai recent val mass-media a fost cauzat de (a) publicarea unor documente ale US Intelligence, pe 23 iunie, care ar fi trebuit să încline definitiv balanța către o teorie sau alta; (b) comentariile, pentru podcastul BBC, lui George Gao (președintele Institutului Chinez de Inovație în Vaccinologie), care confirma că guvernul chinez a condus propria investigație pentru teoria „laboratorului”. Valabil pentru sursa (a) și (b) – niciuna dintre ipoteze nu este exclusă, însă nu au fost găsite dovezi care să încline definitiv balanța.

Pe de altă parte, evoluția virusului, mutațiile observate, transmiterea și comportamentul general, susțin teoria transmiterii de la animal la om în perioada noiembrie 2019, în piețele Wuhan.

Monitorizarea calității aerului prin detectarea prezenței SARS-CoV-2 în doar 5 minute

O echipă de la Școala de Inginerie și Medicină McKelvey a dezvoltat un dispozitiv de monitorizare a calității aerului care poate detecta prezența SARS-CoV-2 (și variantele sale), în timp real, în spații interioare. Dispozitivul folosește un biosenzor realizat cu nanocorpi care este integrat într-un prelevator de aer care funcționează pe baza tehnologiei ciclonului umed. Conform creatorilor, tehnologia ar putea fi adaptată pentru a detecta și alte virusuri respiratorii, precum RSV (virusul respirator sincițial) și influenza (cel gripal). Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Sensibilitatea dispozitivului, pe baza comparației cu rezultatele testării prin PCR, a fost de aproximativ 80%. Iar având în vedere timpul foarte scurt necesar detectării prezenței virale, acest dispozitiv ar putea fi extrem de valoros nu doar în spitale și facilitățile medicale, ci și în spații precum școlile.

Prezentarea în serviciile de urgență pentru probleme de sănătate mintală a crescut în al doilea an al pandemiei de COVID-19 la copiii de 5-17 ani din SUA

Numărul tinerilor din Statele Unite care au vizitat secțiile de urgență ale spitalelor pentru crize de sănătate mintală a crescut brusc în timpul celui de-al doilea an al pandemiei de COVID-19, potrivit unui studiu condus de Harvard Medical School. Descoperirile au fost publicate în JAMA Psychiatry.

Aceste rezultate vin pe fondul îngrijorării globale cu privire la o criză a sănătății mintale a tinerilor. Un raport european arăta că societatea se confruntă cu o „epidemie de singurătate”, tinerii raportând mai des decât în trecut acest sentiment, ceea ce afectează sănătatea mintală.

Pentru analiza actuală, au fost analizate cererile de asigurări private de sănătate depuse între martie 2019 și februarie 2022 de la peste 4 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani – cu un an înainte de pandemia COVID-19 (martie 2019 până în februarie 2020) vs. al doilea an al pandemiei (martie 2021 până în februarie 2022).

Tinerii din eșantionul de studiu au avut 7% mai multe șanse să fi avut o vizită la urgență pentru sănătate mintală în al doilea an al pandemiei decât în cele 12 luni înainte de pandemie. Creșterea generală a fost determinată de o creștere majoră a vizitelor la departamentele de urgență în rândul adolescentelor, care au avut o probabilitate cu 22% mai mare în timpul celui de-al doilea an al pandemiei.

Noi mecanisme implicate în evoluția rapidă a infecțiilor multi-rezistente la antibacteriene

Rezultatele unei cercetări a Universității din Oxford, publicată în Nature Communications, oferă o nouă perspectivă asupra modului în care apare rezistența antimicrobiană (AMR) la pacienții cu infecții bacteriene – analiza mostrelor de la pacienți internați în secțiile de terapie intensivă sugerează că, la o treime dintre aceștia, rezistența la antimicrobiene a apărut ca urmare a infecției cu multiple tulpini patogene care aveau deja genotipuri rezistente. Deși aceste tulpini au fost în minoritate la începutul infecției, la administrarea antibioticelor, ele au reușit să supraviețuiască și să se multiplice datorită rezistenței pre-dobândite, reprezentând un pericol mult mai mare de răspândire intraspitalicească.

Descoperirile provoacă punctul de vedere tradițional conform căruia rezistența antimicrobiană (AMR) apare din agenții patogeni care dobândesc noi mutații în timpul infecției. În înțelegerea tradițională, oamenii sunt, în general, infectați de o singură clonă genetică („tulpină”) a bacteriilor patogene, iar rezistența la tratamentul cu antibiotice evoluează din cauza selecției naturale pentru noile mutații genetice care apar în timpul infectării. În schimb, rezultatele actuale sugerează că pacienții sunt în mod obișnuit co-infectați cu mai multe tulpini patogene, rezistența apărând ca urmare a selecției clonelor/genotipurilor rezistente pre-existente, mai degrabă decât a noilor mutații.

Au fost studiate modificările în diversitatea genetică și rezistența la antibiotice a Pseudomonas aeruginosa, în probe colectate de la 35 de pacienți internați în ATI, înainte și după tratamentul cu antibiotice, din 12 spitale europene. Pseudomonas aeruginosa este o bacterie patogenică oportunistă, cauză importantă a infecțiilor dobândite în spital, în special la pacienții imunocompromiși și grav bolnavi, estimându-se că provoacă peste 550.000 de decese la nivel global, în fiecare an.

Majoritatea pacienților din studiu (aproximativ două treimi) au fost infectați cu o singură tulpină de Pseudomonas, iar AMR a evoluat la unii dintre acești pacienți pe modelul convențional de dobândire a rezistenței.

Însă, cealaltă treime de pacienți au fost infectați cu mai multe tulpini de Pseudomonas. Gradul de rezistență a fost cu aproximativ 20% mai mare atunci când pacienții cu infecții cu tulpini mixte au fost tratați cu antibiotice, comparativ cu pacienții cu infecții cu tulpini unice. Creșterea rapidă a rezistenței la pacienții cu infecții cu tulpini mixte a fost determinată de selecția naturală pentru tulpinile rezistente care erau deja prezente la debutul tratamentului cu antibiotice. În majoritatea cazurilor, aceste tulpini au reprezentat o minoritate la începutul tratamentului cu antibiotice, dar genele de rezistență la antibiotice le-au oferit un avantaj selectiv puternic sub tratamentul cu antibiotice.

Descoperirile sugerează că intervențiile care vizează limitarea răspândirii bacteriilor între pacienți (cum ar fi îmbunătățirea igienei) pot fi o intervenție mai eficientă pentru combaterea rezistenței decât intervențiile care vizează prevenirea noilor mutații de rezistență prin medicamentele care scad rata mutațiilor bacteriene.