Esențial în sănătate publică: Un sfert din cazurile de demență sunt legate de factori de risc modificabili
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului bolilor transmisibile și netransmisibile care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Știrile săptămânii 15 – 21 ianuarie 2024
Schimbările climatice scad speranța de viață cu jumătate de an
Studiul stabilește o legătură directă între schimbările climatice și scăderea speranței de viață la om. Acesta evidențiază modul în care temperatura și precipitațiile, indicatori cheie ai schimbărilor climatice, conduc la diverse probleme de sănătate publică, de la dezastre naturale la boli respiratorii și probleme de sănătate mintală. Până acum cercetările nu au mai legat direct schimbările climatice de speranța de viață. Rezultatele sunt publicate în PLOS Climate.
Au fost analizate date din 191 de țări între 1940-2020, luând în considerare temperatura medie, precipitațiile și speranța de viață, și ajustând pentru PIB-ul pe cap de locuitor pentru a evalua diferențele dintre țări. Studiul a introdus un nou indice compozit al schimbărilor climatice care combină date legate de temperatură și precipitații pentru a evalua severitatea generală a schimbărilor climatice.
Rezultatele arată că o creștere de 1°C în temperatura globală corelează cu o scădere a speranței medii de viață umană cu aproximativ 0,44 ani (aproximativ 5 luni și 1 săptămână). O creștere de 10 puncte în indicele schimbărilor climatice, care include atât schimbările de temperatură, cât și de precipitații, este legată de o reducere de șase luni a speranței medii de viață. Studiul notează că femeile și persoanele din țările în curs de dezvoltare sunt mai afectate negativ.
Indicele compozit al schimbărilor climatice va ajuta la standardizarea strategiilor despre schimbările climatice, făcându-l mai accesibil publicului non-științific și promovând colaborarea și competiția între țări pentru a aborda impactul schimbărilor climatice. Autorii atrag atenția asupra importanței reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptării la schimbările climatice.
Detectarea infecției COVID-19 într-un minut cu ajutorul unui test bazat pe bioluminiscență
Testul folosește o moleculă găsită în crustacee și este capabil să detecteze rapid și precis proteina spike SARS-CoV-2.
Conceptul se bazează pe bioluminescență, un fenomen observat la diverse animale, cum ar fi licuricii și peștii lanternă. Acest proces natural implică de obicei substratul luciferină și enzima luciferază. Studiul s-a concentrat pe o clasă de luciferine cunoscută sub numele de compuși de tip imidazopirazinonă (IPT), care pot străluci în prezența anumitor proteine, inclusiv a celor care nu sunt clasificate ca enzime. Studiile anterioare au sugerat că luciferinele IPT ar putea fi folosite pentru teste ce detectează proteine specifice prin luminescență.
Ideea a fost explorată folosind proteina spike SARS-CoV-2, care este esențială pentru modul în care virusul pătrunde în celule. S-au testat 36 de luciferine IPT diferite și au descoperit că una, derivată din crustacee mici din genul Cypridina, emite lumină atunci când reacționează cu proteina spike. Această luciferină IPT a arătat selectivitate, deoarece nu a reacționat cu alte șase proteine comune găsite în salivă. Cercetătorii au denumit această reacție specifică drept “chemiluminiscență catalizată de biomolecule”. S-a descoperit că luciferina poate detecta cantitatea de proteină spike din salivă cu aceeași precizie ca o tehnică utilizată în prezent în dezvoltarea vaccinurilor, cu marele avantaj că rezultatul poate fi returnat într-un minut.
Datele despre determinanții sociali ai sănătății pot fi extrase din dosarele electronice ale pacienților cu ajutorul unui model LLM
Un studiu recent publicat în Digital Medicine evidențiază potențialul sistemelor de învățare profundă LLM (large language models) de a îmbunătăți identificarea determinanților sociali ai sănătății (SDoH) din dosarele electronice de sănătate.
Acest model inovator a demonstrat o precizie remarcabilă, identificând 93,8% dintre pacienții cu un profil de risc din perspectiva SDoH. Având în vedere că prin utilizarea codurilor clasice de diagnostic sunt surprinse doar 2% din datele referitoare la SDoH, modelul LLM ar permite identificarea pacienților care pot beneficia de servicii de sănătate suplimentare și servicii de asistență socială, evidențiind totodată impactul adesea insuficient documentat al SDoH asupra evoluției pacienților.
Pentru dezvoltarea acestui instrument AI, echipa Mass General Brigham a analizate date de la 770 de pacienți cu cancer, identificând 6 categorii majore ale SDoH: locul de muncă, locuință, transport, statut parental, relații și suport social. Au antrenat modele de limbaj folosind acest set de date pentru a identifica referințe SDoH în datele raportate de clinicieni.
Echipa a acordat, de asemenea, o atenție deosebită atenuării biasului algoritmic, o problemă cunoscută în unele modele AI în domeniul sănătății. Comparând instrumentul lor cu GPT-4 de la OpenAI, au constatat că acest model este mai puțin probabil să schimbe identificarea unui SDoH în funcție de rasa/etnia sau genul pacientului. Autorii subliniază importanța monitorizării biasului algoritmic în dezvoltarea LLM-urilor pentru a evita exacerbarea inegalităților în sănătate existente.
OMS: Peste 1,4 milioane de vieți au fost salvate în Europa datorită vaccinurilor
Un studiu recent publicat pe serverul de preprint medRxiv arată rolul vaccinurilor în reducerea deceselor din cauza COVID-19. Studiul a evaluat datele privind mortalitatea asociată COVID-19 în combinație cu răspândirea și eficacitatea vaccinărilor în 54 de regiuni europene. Perioada analizată a fost din decembrie 2020 până în martie 2023. Datele au fost colectate de la Biroul Regional European al OMS și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Principalele rezultate obținute:
- Vaccinările au redus numărul deceselor cauzate de COVID-19 cu 57%.
- Aproximativ 1,4 milioane de vieți au fost salvate, cu un impact major asupra persoanelor sub vârsta de 25 de ani și 96% din cei sub 60 de ani.
- Eforturile de vaccinare au fost deosebit de eficiente pentru vârstnici, cu 52% din vieți salvate în rândul persoanelor sub 80 de ani.
- Perioada variantei Omicron, notată ca fiind cea mai devastatoare, a înregistrat cel mai mare număr de vieți salvate datorită vaccinării.
Un aspect semnificativ al studiului este accentul pe populația în vârstă. Persoanele peste vârsta de 60 de ani, care au reprezentat 80% din toate decesele asociate COVID-19, au beneficiat semnificativ de pe urma vaccinărilor. Recomandarea OMS pentru această categorie demografică de a primi cel puțin trei doze de vaccin a fost esențială în scăderea ratelor de mortalitate.
Un sfert din cazurile de demență sunt legate de factori de risc modificabili
Un studiu amplu publicat pe 17 ianuarie 2024, în revista Neurology, realizat de Universitatea din Hawaii și Universitatea din California de Sud, arată că un sfert din cazurile de demență sunt asociate cu rasa sau factori de risc controlabili precum tensiunea arterială ridicată, diabetul, inactivitatea fizică și programul neregulat de somn. Dacă se includ date și despre varianta genetică APOE ε4 în analiză, numărul cazurilor cu o cauză identificată ajunge la 31%.
În acest context sunt necesare intervenții personalizate pentru diferite grupuri rasiale și etnice, având în vedere factorii de risc specifici, au explicat autorii. Această abordare este critică, deoarece nu există un tratament pentru boala Alzheimer, iar prevenirea sau întârzierea demenței prin reducerea factorilor de risc controlabili este o prioritate de sănătate publică.
Studiul a implicat 91.881 de participanți, cu o vârstă medie de 59 de ani și fără demență la început, reprezentând diverse etnii, inclusiv americani, japonezi, latino-americani, afro-americani și nativi hawaiieni. Au fost analizați factori precum utilizarea medicamentelor, activitatea fizică, nivelul de educație, numărul orelor de somn, calitatea dietei și condițiile socioeconomice din zona în care locuiesc. După nouă ani de urmărire, 16.507 participanți au fost diagnosticați cu boala Alzheimer sau demență asociată, după vârsta de 60 de ani.
Rezultatele au arătat că 31% din cazurile de demență pot fi atribuite factorilor de risc cunoscuți, cu aproximativ 23% explicabile doar prin factori controlabili. Acest procent a crescut atunci când a fost incluse date despre varianta genetică APOE ε4
Citiți știrile esențiale pentru sănătatea publică din săptămânile anterioare.