#EsențialSănătatePublică. De ce anumite persoane fac forme asimptomatice de infecție cu SARS-CoV2?

Genele studiate aparțin sistemului human leukocyte antigens (HLA), care codifică proteine ce permit sistemului imun să distingă celulele sănătoase ale organismului de cele infectate.

Studiul a început în primele luni ale pandemiei. Inițial s-a realizat screeningul a aproape 30.000 de persoane nevaccinate pentru detectarea simptomelor de COVID-19 și s-au identificat 1428 de cazuri cu test pozitiv pentru infecție SARS-CoV-2. Participanții au urmat și testarea genelor HLA și s-a descoperit că aceia cu varianta HLA-B*15:01 au avut mai multe șanse să rămână asimptomatici în urma infecției. Mutația e prezentă la 10% din populație.

Limfocitele T pot recunoaște coronavirusul datorită asemănării cu virusurile care cauzează infecții respiratorii comune, deja cunoscute. Mutația HLA-B*15:01 nu previne infectarea celulelor umane, însă nici nu se asociază cu simptome de boală. 20% dintre persoanele incluse în studiu au rămas asimptomatice dacă aveau o copie a variantei, față de 9% în cazul celor cu simptome. Cei care aveau două copii au avut un risc de până la 8 ori mai mic de a experimenta simptome.

Combaterea dezinformării medicale online prin parteneriate public-private. Lecții din pandemia COVID-19 în SUA

Dezinformarea medicală este principala cauză de decese evitabile din Statele Unite, conform Comisarului FDA, Dr. Robert Calif. Pandemia COVID-19 a demonstrat rolul monitorizării mesajelor transmise de mass media și a strategiilor pentru combaterea dezinformării în mediul online.

Studiile de caz legate de COVID-19 pot informa dezvoltarea de noi recomandări legate de combaterea știrilor și informațiilor medicale false care circulă în mediul online. Rezultatele sunt publicate în Annals of Internal Medicine. În acest sens, în SUA, ThisIsOurShot și VacunateYA sunt exemple de organizații care susțin medicii să distribuie informații corecte pe social media și să combată dezinformarea, cu scopul dezvoltării unor comunități sănătoase.

La 2 ani de la pandemie, 78% dintre adulți cred sau sunt nesiguri dacă să creadă cel puțin 1 din 8 afirmații false despre COVID-19. Organizațiile pentru combaterea dezinformării au identificat mai multe provocări pe parcursul ultimilor ani  cum ar fi datele limitate despre audiența din mediul online, hârțuirea în mediul digital și atacurile la adresa comunicatorilor din domeniul sănătății publice.

Știrile false, zvonurile și dezinformarea cu privire la știință au existat de secole, însă în prezent  problema ar putea căpăta noi dimensiuni din cauza vitezei și instrumentelor cu care se pot răspândii astfel de informații. Lipsa de încredere va deveni și mai mare pe măsură ce instrumentele AI creează conținut pe care cetățenii nu îl pot distinge de realitate.

În acest context, se recomandă dezvoltarea unor parteneriate public private care să adreseze aceste provocări. Un răspuns coordonat și finanțat corespunzătoar ar putea avea un impact pozitiv asupra sănătății cetățenilor americani și nu numai. Conform studiului, este esențială colaborarea dintre profesioniștii din domeniu sanitar, experții în sănătate publică și autorități pentru concentrarea eforturilor în infrastructura și strategiile pentru monitorizarea informaților apărute în media.

Un nou tip de vaccin ARNm care țintește celulele imune de la nivel hepatic ar putea preveni malaria

După cercetări de zeci de ani realizate de un grup de experți din Noua Zeelandă (Malaghan Institute of Medical Research) și Australia (Peter Doherty Institute for Infection and Immunity) pentru combaterea malariei, au fost raportate primele datele preclinice asupra eficacității tehnologiei ARNm în dezvoltarea unui vaccin contra parazitului Plasmodium.

Inițial, studiile au pornit de la dezvoltarea unor vaccinuri bazate pe peptide, însă în 2018 s-a explorat ideea de a aplica tehnologia bazată pe acizi nucleici. Fragmentul de ARNm este combinat cu un adjuvant care țintește și stimulează anumite celule imune din ficat, astfel încât vaccinul are specificitate pentru țesutul hepatic, unde parazitul se dezvoltă, înainte de a infecta celulele sangvine.

Dacă în cazul vaccinului ARNm COVID-19, scopul este producerea de anticorpi neutralizanți, în cazul malariei scopul este stimularea anumitor limfocite T cu memorie.

Până acum, vaccinurile contra malariei au fost eficace în studii preclinice, însă administrarea la persoanele vulnerabile, mai ales la cei care trăiesc în zone endemice (deja expuși la malarie) nu a fost eficientă. De această dată, s-a demonstrat că vaccinul oferă protecție și animalelor de laborator deja expuse la parazit. În continuare, vaccinul va fi evaluat în studii clinice pentru a primii aprobare.

Determinarea cauzei infecțiilor urinare în mai puțin de 4 ore cu ajutorul unui test pe bază de bacteriofagi

Aproximativ una din două femei este afectată de cistită în timpul vieții și multe suferă de infecții recurente ale tractului urinar. Prin metodele clasice de diagnostic sunt necesare câteva zile pentru confirmarea agentului patogen. Având în vedere că rezistența la antibiotice din ce în ce mai răspândită în infecțiile tractului urinar și în continuă creștere, medicii adesea prescriu antibiotice fără a cunoaște eficacitatea lor împotriva agentului patogen care provoacă infecția.

Într-un nou studiu realizat de ETH Zurich este raportat un test care permite depistarea cauzei infecției în mai puțin de 4 ore, dintr-o singură probă de urină.

Au fost identificați bacteriofagi (virusuri care infecteaza bacteriile) eficiența contra a trei tipuri de bacterii care determină frecvent infecții de tract urinar (Escherichia coli, Klebsiella și Enterococci). Fagii au fost modificați în laborator astfel încât în momentul în care recunosc bacteria și o infectează produc un semnal luminos.

Această metodă ar permite administrarea rapidă a antibioticului potrivit, imediat după diagnosticul precis, ceea ce ar reduce semnificativ fenomenul de rezistență la antimicrobiene.

Testul indică și pacienții care ar putea răspunde mai bine la tratament, având în vedere că intensitatea semnalului luminos se corelează cu capacitatea bacteriofagilor de a ataca agentul patogen.

Eficientizarea screeningului pentru molecule terapeutice eficiente anti-COVID cu ajutorul unui nou instrument de cercetare: Drosophila COVID Resource (DCR)

Scopul tratamentelor pentru SARS-CoV-2, dar și a altor coronavirusuri este blocarea mecanismelor prin care virusul reprogramează celulele și generează mai multe particule virale. Până acum au fost identificate peste 1.000 de proteine umane care au potențialul de a se lega de proteinele virale, ceea ce pune probleme în identificarea țintelor relevante pentru infecție.

Într-un nou studiu publicat în Cell Reports este prezentată o resursă pentru evaluarea rapidă a genelor SARS-CoV-2 și a interacțiunii acestora cu anumite proteine umane, Drosophila COVID Resource (DCR).

DCR reprezintă o bază de date pentru cercetare care reunește mai multe tipuri de Drosophila care pot produce fiecare dintre cele 29 de proteine SARS-CoV-2 și peste 230 molecule umane care pot fi țintite. Astfel, s-a dezvoltat un ansamblu de reactivi care pot fi folosiți de toți cercetătorii interesați pentru studierea interacțiunilor in vivo dintre SARS-CoV-2 și celulele umane la nivel molecular, la nivel de organ și de țesut. Aceste studii ar putea sta la baza dezvoltării de noi terapii pentru noul coronavirus (abordare numită „fly-to-bedside”)

S-a descoperit că 9 din 10 proteine SARS-CoV-2, proteine nestructurale (NSP), pe care le-au exprimat la Drosophila au dus la defecte ale aripilor la muștele adulte. Aceste modificări permit înțelegerea modului în care proteinele virale afectează proteinele gazdă pentru a perturba sau reorienta procesele celulare esențiale în beneficiul virusului.