Esențial în Sănătate Publică. Persoanele vaccinate contra SARS-CoV-2 sunt mai puțin contagioase decât cele care s-au imunizat natural
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei COVID-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează pagina Esențial în sănătate publică.
Știrile săptămânii 11 – 17 septembrie 2023:
Expunerea prenatală la poluarea atmosferică afectează dezvoltarea nou născuților
Conform unui studiu publicat la Congresul European de Boli Respiratorii, expunerea femeilor gravide la poluanți atmosferici, mai ales cei asociați traficului, afectează multiple procese celulare din organismul nou-născuților.
S-au testat probe din sângele din cordonul ombilical de la 447 de nou-născuți sănătoși, la termen, pentru a se determina modul în care expunerea la substanțe poluante din mediu, precum dioxidul de azot (NO2) și particulele fine de 10 µm (PM10) sau mai puțin, afectează 11 tipuri de proteine implicate în autofagie. Sursele acestor poluanți includ gazele de eșapament, fumul, compușii din degradarea cauciucului. Rezultatele au arătat o asocierea între NO2, PM10 și modificarea proteinelor. Expunerea la NO2 a determinat mai ales scăderea activității proteinelor SIRT1 și IL-8, implicate în procese de inflamație și senescență și Beclina-1, o proteină cu rol cheie în declanșarea autofagiei.
Conform autorilor, aceste date ar trebui să informeze strategiile de sănătate publică, demonstrând că poluarea atmosferică afectează oamenii încă dinainte de naștere.
Grupul de bebeluși selectați pentru acest studiu face parte din baza de date Bern Basel Infant Lung Development (BILD), un studiu care a început în Bern în 1999 și are ca scop recrutarea a 1000 de copii până în 2025, cu scopul de a evalua efectele mediului și a componentei genetice asupra dezvoltării pulmonare.
Secvențierea genomică a apelor reziduale din spitale identifică precoce sursele de bacterii rezistente la antibiotice și ar putea facilita combaterea infecțiilor nosocomiale
Testarea apelor reziduale din spitale indică precoce tipuri de bacterii care ar putea dezvolta rezistență la antibiotice, conform unui studiu realizat de Queen’s University Belfast și publicat în Journal of Hospital Infection. Acesta este primul studiu amplu care analizează apele uzate și corelațiile cu infecțiile nosocomiale.
Cercetarea a implicat procesarea biofilmului asociat cu 20 de chiuvete, dușuri și toalete dintr-un salon care a fost locul unor izbucniri repetate de bacterii rezistente la antibiotice. Studiul a fost posibil când salonul a fost reabilitat, permițând evaluarea compoziției microbiene a diferitelor elemente ale instalațiilor sanitare din spital.
Prin secvențiere metagenomică s-au evaluat toate speciile de bacterii prezente în instalațiile sanitare, ceea ce a permis realizarea unui profil al tuturor genelor de rezistență la antimicrobiene.
Analiza probelor prelevate de la pacienții care s-au infectat în timpul spitalizării în salon, s-a putut confirma că bacteriile care i-au infectat erau foarte probabil prezente în sistemul de ape uzate.
Autorii studiului au explicat că pentru prima dată, acest studiu arată diversitatea bacteriilor care există în spitale, atât de aproape de personalul medical și pacienți și subliniază nevoia de măsuri inovatoare, atât în ceea ce privește măsurile de prevenție a infecției cât și cu privire la infrastructura spitalelor.
Cum influențează modificările climatice riscul de apariție a bolilor infecțioase?
O cercetare realizată la Universitatea Helsinki a analizat peste 75 de tipuri de microorganisme patogene din Europa, provenind de la aproape 400 de specii de păsări și 40 de specii de lilieci. Prin combinarea acestor date cu variabilele climatice s-a descoperit că prezența majorității agenților patogenilor se corela cu temperatura și precipitațiile.
În general, prezența bacteriilor patogene a crescut în zonele cu un climat cald și uscat iar a virusurilor patogene în zone cu climat umed. Temperatura a fost asociată cu prezența virusului gripei aviare, Plasmodium malariae, Chlamydiei, Coxiella burnetii.
Ploile au avut atât asocieri pozitive, cât și negative cu prezența patogenilor. De exemplu, creșterea precipitațiilor a crescut probabilitatea prezenței virusurilor gripei aviare, precum și probabilitatea prezenței Salmonella.
Studiul susține ideea că schimbările climatice pot modifica riscul de boli infecțioase. Acestea modifică ariile de distribuție ale patogenilor și ale gazdelor lor, animalele sălbatice. Aria de distribuție a păsărilor a fost deja observată că se deplasează către nord cu peste un kilometru pe an.
Autorii au explicat că există posibilitatea ca patogenii termofili să devină mai comuni în Europa de nord ca urmare a schimbărilor climatice.
Infecția cu SARS-CoV-2, subdiagnosticată la pacienții cu cancer pulmonar
Infecția COVID-19 ar putea fi subdiagnosticată la pacienții cu cancer pulmonar din cauza infecțiilor SARS-CoV-2 ușoare sau asimptomatice care nu sunt raportate. Prin analiza regulată a probelor de sânge de la pacienții cu cancer pulmonar, s-a descoperit o rată a infecției cu SARS-CoV-2 de aproximativ de 2 ori mai mare decât rata raportată de pacienți sau de medicii lor. Rezultatele au fost prezentate la Congresul Mondial dedicat Cancerului Pulmonar 2023.
S-au evaluat nivelurile de imunoglobulină G anti-nucleocapsidă (anti-N) din probele de plasmă colectate la intervale de 3 luni de la pacienții cu cancer pulmonar tratați la Mount Sinai Hospital din New York, New York. În perioada 2021- 2023, au fost analizate 592 de probe de la 175 de pacienți cu cancer pulmonar cu vârsta mediană de 70 de ani, dintre care 57% erau femei și 55% aveau cancer pulmonar în stadiul IV.
4% dintre pacienți nu primiseră niciun vaccin COVID-19, 10% primiseră schema primară de vaccinare, 37% aveau schema primară și 1 doză de rapel, iar 19% aveau schema primară și 2 doze de rapel. În total, 51 de pacienți (29%) aveau o infecție documentată cu SARS-CoV-2, iar 9 pacienți (5%) aveau 2 infecții documentate. Au existat 48 de cazuri documentate de infectare cu COVID-19 la pacienții vaccinați (29%).
Totuși, 107 de pacienți (61%) au avut rezultate pozitive pentru anticorpii anti-N cel puțin o dată în timpul perioadei de studiu. În acest grup, 60 de pacienți nu aveau documentată nicio infecție sau boală cu SARS-CoV-2.
Aceste date arată importanța implementării testelor serologice anti-nucleocapsidă, de rutină, pentru a urmări rata de infectare în rândul grupurilor vulnerabile.
Persoanele vaccinate contra SARS-Cov-2 sunt mai puțin contagioase decât cele care s-au imunizat natural
Protecția imună obținută prin vaccinare este cea mai eficientă în prevenirea răspândirii infecției, conform unui studiu realizat la Universitatea din Geneva.
Deși protecția după o infecție pare să fie ușor mai mare decât după vaccinare – chiar dacă există riscul de simptome potențial severe – vaccinarea reduce transmiterea pe o perioadă mai lungă. Pe măsură ce numărul cazurilor crește din nou, devin necesare măsuri suplimentare precum filtrarea aerului, ventilația și purtarea măștilor în preajma persoanelor vulnerabile. Aceste rezultate sunt publicate în Nature Communications.
S-au analizat datele epidemiologice din Geneva, de la peste 50.000 de cazuri și 110.000 de contacte între iunie 2020 și martie 2022.
În medie, o persoană infectată a transmis virusul la puțin peste trei din zece dintre contacți, mai ales din cadrul familiei, și până la patru din zece cazuri cu varianta Omicron. Imunitatea reduce drastic numărul de contacte infectate, protejând în principal împotriva infecției și într-o mai mică măsură reducând capacitatea de transmitere a persoanelor bolnave. De asemenea, riscurile asociate infecției sunt semnificative, în special pentru persoanele vulnerabile.
Pe lângă vaccinuri, ar trebui luate în considerare măsuri de sănătate publică relativ simple, cum ar fi filtrarea aerului, ventilarea locuințelor, birourilor și sălilor de clasă, și purtarea măștilor, pentru reducerea răspândirii virusului SARS-CoV-2.