ESMO 2026. Cancerul pulmonar microcelular avansat: o nouă combinație de imunoterapii prelungește supraviețuirea mediană cu peste 8 luni
Adăugarea tarlatamabului la durvalumab în tratamentul de întreținere al cancerului pulmonar microcelular aflat într-un stadiu avansat a îmbunătățit semnificativ supraviețuirea globală și supraviețuirea fără progresia bolii, comparativ cu administrarea durvalumabului în monoterapie. Rezultatele provin din studiul de fază III DeLLphi-305, prezentat la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO) din 2026.
În cadrul studiului au fost incluși 563 de pacienți cu cancer pulmonar microcelular în stadiu extins, a căror boală nu a progresat după tratamentul inițial cu durvalumab, chimioterapie pe bază de săruri de platină și etopozid. Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: cei care au primit tarlatamab în asociere cu durvalumab, si cei care au primit durvalumab în monoterapie, ca tratament de întreținere.
La o urmărire mediană de aproximativ 16 luni, supraviețuirea globală a fost de 21,1 luni în grupul tratat cu tarlatamab și durvalumab, comparativ cu 12,7 luni în grupul care a primit doar durvalumab, riscul de deces fiind redus cu 58%.
La 12 luni, aproximativ 79% dintre pacienții din grupul cu terapie combinată erau în viață, comparativ cu 53% dintre cei tratați cu durvalumab în monoterapie.
Beneficiul a fost observat și în ceea ce privește supraviețuirea fără progresia bolii. Valoarea mediană a acestui indicator a fost de 7,4 luni în grupul care a primit combinația, față de 1,9 luni în grupul de control. Riscul de progresie a bolii sau deces a fost redus cu 66%. Rata de răspuns a fost, de asemenea, mai mare în grupul tratat cu cele două medicamente: 26,4%, comparativ cu 4,1% în grupul cu durvalumab în monoterapie.
Tarlatamab este un anticorp bispecific care facilitează interacțiunea dintre limfocitele T și celulele tumorale. Acesta se leagă de proteina CD3 de pe suprafața limfocitelor T și de DLL3, o proteină exprimată de celulele cancerului pulmonar microcelular, favorizând activarea răspunsului imun antitumoral.
Durvalumab este un inhibitor al punctului de control imun PD-L1, care contribuie la restabilirea activității antitumorale a sistemului imunitar. Asocierea celor două medicamente urmărește, astfel, să stimuleze răspunsul imun prin mecanisme diferite.
Evenimentele adverse de gradul 3 sau mai mare au fost raportate la 46,8% dintre pacienții care au primit combinația terapeutică, comparativ cu 40,6% dintre cei tratați cu durvalumab în monoterapie. Un eveniment advers important asociat tarlatamabului a fost sindromul de eliberare a citokinelor, observat la aproximativ jumătate dintre pacienții din grupul cu terapie combinată. Majoritatea cazurilor au fost de gradul 1 sau 2. Acest risc impune recunoașterea promptă a simptomelor și monitorizarea adecvată a pacienților.
Rezultatele DeLLphi-305 susțin potențialul tarlatamabului asociat cu durvalumab ca opțiune de întreținere de primă linie pentru pacienții cu cancer pulmonar microcelular în stadiu extins a căror boală nu a progresat după tratamentul inițial.
De asemenea, rezultatele provin dintr-o analiză interimară, iar urmărirea ulterioară va contribui la clarificarea beneficiului pe termen lung și a locului acestei abordări terapeutice în practica oncologică.
Citește și:
- STUDIU. Grăsimea abdominală poate crește riscul de cancer pulmonar prin afectarea răspunsului imun local. IMC-ul nu reflectă întotdeauna acest risc
- Cancer pulmonar: cele mai importante noutăți prezentate la WCLC 2026. Biomarkeri, terapii țintite și tratament personalizat
- ASCO 2026. Sunvozertinib, superior chimioterapiei în prima linie pentru pacienții cu cancer pulmonar și mutații EGFR exon20ins