Acest material face parte din campania digitală „Applied Public Health: From Policy to Practice, Building Trust Across Systems and Society” („Sănătate publică aplicată: de la politici la practică, construind încredere în sisteme și în societate”), dezvoltată de Centrul pentru Inovație în Medicină (INOMED) în contextul EUPH Week 2026 (Săptămâna Europeană a Sănătății Publice 2026). Articolul este aliniat cu cea de-a patra temă a săptămânii – „Protecting public health and democracy: tackling disinformation, strengthening accountability, and building trust”.
În primul articol am vorbit despre ce face sănătatea publică să funcționeze cu adevărat și de ce avem nevoie de o abordare multisistemică. Concluzia a fost simplă: pentru ca o măsură de sănătate publică să aibă succes, este necesar ca recomandările și politicile să se transforme în comportamente și practici cotidiene.
Dar cum se poate realiza traducerea recomandărilor de sănătate publică în obiceiuri atunci când dezinformarea și nivelul precar de alfabetizare în sănătate amenință să divizeze și mai mult o societate deja vulnerabilă? Măsurile de prevenție primară și screening ale bolilor netransmisibile sunt dependente de încrederea cetățenilor în actul medical, o încredere care trebuie câștigată, cultivată și îngrijită.
Transparență, responsabilitate și implicarea comunităților
O democrație sănătoasă își are baza în cetățeanul informat, însă încrederea acestuia este adesea pierdută în complexitatea sistemelor din jurul său. O abordare sistemică în care transparența, responsabilitatea și implicarea comunității sunt puse în prim plan, este ceea ce poate face diferența între o intervenție clasică de sănătate publică și tranziția către obiceiuri care promovează sănătatea.
Un exemplu local de implicare a comunității vine din Lerești, județul Argeș, unde a fost implementat primul Living Lab din România, Lerești Living Lab, ca parte a proiectului 4P-CAN. Scopul ecosistemului viu din Lerești este de a implica activ cetățenii ca agenți ai schimbării. În acest fel, cetățenii devin informați și împuterniciți în a lua decizii active ce țin de sănătatea lor.
Deoarece informația în sine nu este un concept izolat, povara dezinformării nu poate fi înlăturată doar de sectorul medical, ci este nevoie de implicarea și strânsa colaborare la nivel organizațional a multiple altor sectoare (precum cel informațional, cultural, educațional etc).
Te invităm să urmărești un episod al Podcastului Știința 360, în care Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, coordonatorul proiectului 4P-CAN, parte a Misiunii Cancer, discută alături de Grațian Mihăilescu, Fondator UrbanizeHub, membru în Comitetul de conducere al Misiunii 100 de Orașe Inteligente și Neutre din punct de vedere Climatic, despre modurile prin care comunitățile și orașele în care trăim ne influențează sănătatea.
Infodemia, dezinformarea și știrile false – provocări majore de sănătate publică
Conceptul de „infodemie” a fost evidențiat în discursul public odată cu pandemia COVID-19, în anul 2020. Deși atunci și-a câștigat popularitatea, termenul deja exista în literatura de specialitate pentru a desemna o abundență de știri mai mult sau mai puțin exacte, complete și cu adevărat de ajutor pentru oameni. Citește cum a fost abordată provocarea dezinformării și știrilor false în timpul pandemiei.
Pentru a înțelege cum se propagă știrile false, conținutul înșelător sau incomplet este important să privim către sursele de informare la care apelează oamenii și să le consolidăm pe cele capabile să ofere informații corecte.
Printre alți indicatori ai comportamentului și atitudinilor, proiectul PERFECTO a analizat și principalele surse de încredere ale cetățenilor atunci când vine vorba despre accesarea informațiilor despre prevenția cardiovasculară. Rezultatele au arătat cum medicul de familie reprezintă cea dintâi sursă de informare a oamenilor. Aceeași perspectivă a fost observată și în cadrul proiectului ReThink HPVaccination, cercetare care a analizat sursele de încredere ale cetățenilor cu privire la prevenția cancerului de col uterin.
Deși consistente în descoperiri, ambele proiecte europene au realizat aceste studii într-o perioadă în care cetățenii nu erau familiarizați cu soluțiile digitale de tipul Large Language Models (LLMs, ex: ChatGPT, Gemini, Claude etc). Între timp, tendințele de consum a informației, atât generale cât și medicale, s-au schimbat semnificativ, pivotând în direcția utilizării inteligenței artificiale pentru accesarea conținutului rapid și concis. Acest comportament din ce în ce mai răspândit, creează o nevoie clară de îndrumare și ghidare pentru a preveni expunerea la informații incorecte, explicații excesiv de complexe sau conținut care crește anxietatea.
Dezinformarea și știrile false sunt două componente care știrbesc încrederea cetățenilor în sistemele de sănătate și dăunează procesului de alfabetizare în sănătate.
Proiectul CURTAIN a analizat ecosistemele narative din mediul online cu privire la informațiile despre cancer și a observat o interconectare complexă a conținutului fals și a celui care dezinformează, dependentă de platforma socială. Trei domenii narative strâns conectate au fost identificate:
- Suplimente alimentare care pretind putere curativă
- Utilizarea remediilor naturale în defavoarea tratamentului medical
- Neîncrederea în autoritățile sanitare, companiile farmaceutice și vaccinuri
Combaterea dezinformării alături de creșterea nivelului de alfabetizare în sănătate necesită intervenții sistemice, transparență, responsabilitate și implicarea comunităților, cu atât mai mult a celor defavorizate.
Măsuri pentru combaterea dezinformării
Combaterea dezinformării medicale și a conținutului înșelător poate fi făcută în primul rând prin creșterea nivelului de alfabetizare în sănătate.
Un pas esențial este comunicarea personalizată, non-medicalizată, adaptată nevoilor audienței căreia îi este adresată, a informațiilor cu caracter medical. În PERFECTO a fost aplicată o astfel de abordare. Matricea de Comunicare Personalizată dezvoltată de INOMED, a fost implementată cu succes în cadrul PERFECTO pentru comunicarea prevenției cardiovasculare.
Crearea platformelor informaționale dedicate cetățenilor și pacienților, cum este cazul portalului în curs de dezvoltare în cadrul proiectului EU-CIP, sau a Cancer Literacy Virtual Library dezvoltată în CURTAIN sunt alți pași importanți în adresarea dezinformării. Un alt exemplu de bune practici din această categorie este proiectul CAREWAY care urmărește să eficientizeze și ușureze accesul la informații medicale pentru cetățenii și pacienții din medii defavorizate prin dezvoltarea unui toolkit educațional și a unei platforme de informare.
Alte mijloace de combatere a dezinformării medicale constau în educarea cetățenilor cu privire la:
- identificarea celor mai des întâlnite tactici de dezinformare și creare de conținut înșelător (ex. apelul la frică, emoții intense, de obicei negative sau experții falși);
- identificarea conținutului incorect și a halucinațiilor sistemelor AI;
- verificarea surselor din care își iau informația și conștientizarea contextului în care primesc o anumită informație;
- rolul pe care îl pot avea în design-ul politiclor publice.
Într-un material viitor, parte a campaniei „Sănătate publică aplicată: de la politici la practică, construind încredere în sisteme și în societate”, vom discuta despre factorii care intervin în procesul de luare a unei decizii precum și despre cum se propagă informația în rețelele noastre personale și comunitățile de care aparținem.