FDA a aprobat primul medicament bazat pe un biomarker pentru carcinomul hepatocelular
FDA (US Food and Drug Administration) a aprobat ramucirumab (Cyramza) ca monoterapie în carcinomul hepatocelular la pacienții cu nivel crescut al alfa-fetoproteinei (AFP) și tratați anterior cu sorafenib. Aceasta este prima aprobare a unui medicament pe baza unui biomarker în cancerul hepatocelular.
„Pacienții care au concentrație crescută a alfa-fetoproteinei au o formă mai agresivă a bolii și prognostic mai prost, cu angiogeneză crescută”, a declarat Dr. Andrew X. Zhu, cercetător în cadrul studiului clinic, Massachusetts General Hospital Cancer Center, Boston, S.U.A.
Date despre studiul clinic
Aprobarea medicamentului de către FDA s-a bazat pe rezultatele studiului REACH-2 de fază 3, randomizat, controlat placebo. Acesta a comparat ramucirumab (n = 197 de pacienti) cu placebo (n = 95) la pacienți diagnosticați cu carcinom hepatocelular, tratați în prealabil cu sorafenib și cu nivel al AFP ≥ 400 ng/mL.
Descrierea participanților în cadrul studiului:
- 50% – asiatici;
- 80% – bărbați;
- vârsta mediană – 64 de ani;
- 35% prezentau invazie macrovasculară;
- 72% aveau diseminare extrahepatică;
- 17% erau intoleranți la sorafenib;
- 64% beneficiaseră anterior de terapie locoregională.
Subiecții studiului au primit tratament intravenos cu ramucirumab 8 mg/kg sau placebo la fiecare 2 săptămâni pentru o durată mediană de 3 luni.
Rezultatele studiului au fost următoarele:
- Obiectivul principal al studiului a fost supraviețuirea globală mediană, care a fost de 8,5 luni în cadrul grupului tratat cu ramucirumab, versus 7,3 luni în cazul grupului placebo.
- Supraviețuirea mediană fără progresia bolii a fost de 2,8 luni, respectiv 1,6 luni în grupul de control.
- Rata globală de răspuns a fost de 4,6% în grupul țintă și 1,1% în grupul care a primit placebo.
- Toate răspunsurile la tratament au fost parțiale.
Cele mai frecvente reacții adverse înregistrate la 15% dintre pacienți au constat în: oboseală, hipertensiune arterială, stare de amețeală, dureri abdominale, apetit diminuat, edeme periferice. Cele mai frecvente modificări ale analizelor de laborator au constat în trombocitopenie, hipoalbuminemie, proteinurie și hiponatremie. Reacțiile adverse severe apărute au fost ascită (3%) și pneumonie (3%). În cazul a 18% din pacienți s-a impus întreruperea tratamentului din cauza reacțiilor adverse.
Carcinomul hepatocelular și rolul AFP ca biomarker
Carcinomul hepatocelular este principala formă de cancer hepatic și se întâlnește în special la pacienți cu boală hepatică cronică și ciroză. Afectează peste jumătate de milion de oameni la nivel mondial și este a treia cauză de mortalitate prin cancer.
Modalitatea de prezentare a carcinomului hepatocelular în momentul diagnosticării a evoluat semnificativ în ultimele decenii. În trecut, cancerul hepatic era diagnosticat în faze avansate, atunci când apărea durere în flancul drept abdominal, scădere ponderală și semne de boală hepatică decompensată. În prezent, boala este recunoscută în faze incipiente datorită investigațiilor de rutină realizate pacienților cunoscuți cu ciroză: investigații imagistice și dozarea alfa-fetoproteinei serice.
AFP este un biomarker de prognostic în carcinomul hepatocelular. Este produsă de către celulele tumorale sau de către hepatocitele regeneratoare, astfel încât niveluri crescute se întâlnesc și în hepatita cronică activă, tranzitor după rezecție hepatică, în faza de recuperare după o afectare hepatică toxică, în faza de seroconversie după infecția cu virusul hepatitic B. Valori ale AFP mai mari de 400 ng/mL sunt in general considerate diagnostice pentru carcinomul hepatocelular, în corelație cu investigații imagistice și context clinic sugestive.
Imunoterapia în carcinomul hepatocelular
În ultimii ani, terapiile moleculare țintite au schimbat abordarea terapeutică a carcinomului hepatocelular avansat. Boala se caracterizează prin recrutare și invazie vasculară. Calea de semnalizare prin VEGF este implicată intens în angiogeneză și patogeneza cancerului hepatocelular. Prezența proliferării intense a microvascularizației prezice recurența precoce postchirurgicală. S-a dovedit că terapiile moleculare care țintesc angiogeneza (în particular inhibitorii de tirozinkinază) sunt momentan cele mai eficiente terapii în cancerul hepatic avansat. Sorafenib este standardul terapeutic și prima linie de tratament în carcinomul hepatocelular avansat.
Ramucirumab este un anticorp monoclonal de tip IgG1 complet umanizat, care țintește selectiv receptorul 2 al factorului de creștere vasculară endotelială (VEGFR2). Până în prezent, a fost aprobat în tratamentul cancerului pulmonar non-microcelular, cancerului gastric și a celui colorectal.
Citește și:
- #ILC2019. Nivolumab și pembrolizumab, eficiente și sigure pentru tratamentul carcinomului hepatocelular, conform studiilor din viața reală
- Nivolumab, aprobat de FDA pentru tratarea carcinomului hepatocelular
- #ILC2019: Terapia cu tenofovir, asociată cu un risc mai mic de carcinom hepatocelular comparativ cu entecavir, la pacienții cu hepatită cronică B