Impactul pandemiei COVID-19 asupra sistemului de sănătate se reflectă și prin limitarea accesului la programe de screening oncologic sau la proceduri terapeutice pentru pacienții diagnosticați cu cancer. Comorbiditățile oncologice expun populația la un risc înalt de infecție severă cu SARS-CoV-2, astfel încât asistența medicală trebuie să fie accesibilă și promptă la acești pacienți. Conform datelor publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, până pe 24 mai, 10,9% din pacienții care au decedat în urma COVID-19 aveau un diagnostic de tumoră malignă.
Fundația Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură atrage atenția asupra situației particulare în care se găsesc bolnavii de cancer din România, în contextul pandemiei de coronavirus. Restricționarea accesului la procedurile necesare diagnosticării sau administrării de terapii oncologice, prin amânarea sau anularea intervențiilor chirurgicale, schimbarea schemelor de tratament, sau chiar imposibilitatea de a administra corespunzător medicația, are efecte majore asupra sănătății mintale și fizice pacienților oncologici.
“Sistarea activității cabinetelor de ambulatoriu de specialitate sau din policlinici îngreunează foarte mult diagnosticul precoce sau controalele post-terapeutice pentru pacienții oncologici. Astfel, mulți pacienți se vor prezenta mai târziu, cu simptomatologie agravată și stadii avansate ale bolii”, declară dr. Brândușa Aldea, Medic Primar Obstretică-Ginecologie, Chirurg Oncolog la Institutul Oncologic București și Centrul Medical de Excelență Renașterea.
Depistarea cancerului în stadii incipiente crește semnificativ rata de supraviețuire, în timp ce aproape 80% dintre neoplaziile care beneficiază de screening preventiv pot fi vindecate. Astfel, lipsa accesului la investigațiile profilactice în condițiile stării de urgență impusă de situația actuală, poate lăsa o amprentă importantă asupra incidenței anumitor cancere. În afară de măsurile preventive, sunt afectate și procedurile de reevaluare ale pacienților care au finalizat tratamentul și prezintă risc de recidivă.
“Probabil, după cum știm sau simțim, pandemia a schimbat normalitatea pe care o cunoșteam cu toții! Din păcate, această modificare a normalității a lovit puternic situația pacienților oncologici în România: de exemplu, pacienți diagnosticați imagistic cu leziuni suspecte nu au mai avut unde să efectueze biopsiile, pacienți programați pentru evaluare post chimioterapie, radioterapie sau evaluare trimestrială au fost amânați sau trimiși la oncologia de teritoriu, unde nu au avut acces, nefiind în evidență privind controalele anterioare, iar pacienți care urmau să fie operați și cărora li se administrase deja chimio neoadjuvantă, nu s-au mai putut opera în timp util, unii amânând intervenția și ieșind din perioada de siguranță”, explică Victoria Asanache, Navigator de Pacienți și Președintele Asociației Amazonia.
Organizația Europa Donna – Transforming Breast Cancer Together a publicat o declarație privind impactul pandemiei COVID-19 asupra pacienților cu cancer de sân, în care enumeră multiplele provocări cu care se confruntă în această perioadă sistemul de sănătate din domeniul oncologic. Printre apectele de interes local din România, centralizate de Fundația Renașterea, se numără următoarele:
- Resursele diminuate pentru îngrijirea pacienților cu cancer de sân, în urma redirecționării eforturilor către gestionarea pandemiei de coronavirus. Pacienții cu cancer de sân și personalul medical din secțiile de oncologie se confruntă cu provocări tot mai mari pentru a asigura continuitatea serviciilor și a asistenței.
- Întârziere în screening și diagnostic. Pacienții care se confruntă cu simptome precoce ale bolii solicită cu dificultate asistență medicală. În plus, majoritatea programelor de screening sunt în prezent în așteptare și consulturile medicale care nu sunt considerate urgente sunt întârziate. Așadar, pacientul poate ajunge la medic într-un stadiu mai avansat al bolii, care este mai dificil de tratat, necesită mai multe resurse și ar putea avea un impact negativ asupra ratei de supravietuire.
- Întârzierea tratamentului în cancerul de sân. Din cauza situației actuale, a fost încetinit sau chiar blocat accesul la anumite servicii, inclusiv intervențiile chirurgicale care nu sunt considerate urgente. Acest lucru a dus la anularea a numeroase controale medicale și monitorizări, ceea ce pune în pericol pacienții cu un risc mai mare de recidivă sau progresie a bolii. De asemenea, adaugă stres psihic enorm pentru pacienții care sunt deja afectati de primirea acestui diagnostic.
- Întreruperea studiilor clinice. Suspendarea temporară a studiilor clinice este consecința a două reglementări din situația actuală: auto-izloarea subiecților de studiu și/sau redirecționarea profesioniștilor din domeniul sănătății către sarcini legate de COVID-19. Continuitatea acestor studii este esențială, deoarece ele reprezintă adesea o linie importantă de tratament pentru pacienții cu cancer de sân avansat sau pentru pacienții care nu răspund la tratamente standard.
- Nivelul de stres crescut din cauza întreruperii tratamentului și de frica de infecție cu SARS-CoV-2. Amânarea procedurilor și intervențiilor chirurgicale programate pot provoca o suferință emoțională considerabilă pacienților cu cancer de sân. Pe lângă acest aspect, persoanele diagnosticate cu cancer și aflate în tratament cu terapii biologice, chimioterapie sau radioterapie sunt adesea imunodeprimate și astfel, susceptibile să dezvolte complicații la infecția virală.
- Amânarea reevaluărilor periodice pentru cei cu risc de recidivă. Anularea examenelor medicale periodice, precum mamografia, ecografia mamară și a serviciilor de suport psihologic pentru reintegrarea in cursul firesc al vieții, generează un status anxios pentru supraviețuitoarele cancerului mamar.
Facilitarea accesului pacienților neoplazici la diagnostic și tratament este esențială în contextul pandemiei de coronavirus. Implementarea unor circuite separate și a unor protocoale speciale pentru serviciile medicale de diagnostic – investigații imagistice și consult medical – dar și pentru procedurile de tratament și pentru intervențiile chirurgicale, ar trebui reglementată la nivelul sistemului de sănătate național.
Citește și:
- #COVID19 în România: 10% dintre decesele înregistrate sunt asociate cu cancerul. Ce recomandă experții (ASCO, ESMO, SNOMR) și ce trebuie să știe pacienții?
- #SurseOficiale: Recomandări SNOMR și SRROM în vederea reducerii impactului pandemiei COVID-19 asupra pacienților oncologici și asupra serviciilor de oncologie
- #COVID19. Update CDC: imunodeprimarea, factor de risc important, indiferent de vârstă