UPDATE. #COVID19 și cancerul: intervențiile chirurgicale elective trebuie evitate pe cât posibil. Îngrijirea pacienților cu cancer în timpul pandemiei
UPDATE 29 martie. Conform unui nou set de recomandări din partea Colegiului American al Chirurgilor (ACS), elaborat ca reacție la pandemia cu care ne confruntăm, intervențiile chirurgicale oncologice ar trebui, pe cât posibil, amânate, întrucât spitalele sunt obligate să aloce resurse din ce în ce mai mari pentru numărul în continuă creștere de pacienți cu COVID-19.
„Aceste ghiduri de triaj și recomandări comune au fost emise, întrucât pare că intrăm într-o nouă fază a pandemiei COVID-19. Tot mai multe spitale se confruntă cu o presiune, posibil dincolo de resursele lor, pentru a îngriji pacienții cu forme severe”, a declarat Dr. David B. Hoyt, directorul executiv al ACS.
Principii pentru triajul îngrijirilor pacienților cu cancer
Ținând cont de situația actuală a pandemiei COVID-19, ACS a emis recomandări generale pentru triajul pacienților în vederea chirurgiei oncologice, care adesea nu este electivă, ci esențială în managementul terapeutic.
În primul rând, decizia de a efectua o intervenție chirurgicală electivă trebuie să ia în considerare resursele disponibile ale spitalului, dar și ale țării respective. Autoritățile responsabile pentru pregătirea centrelor care gestionează pacienții cu COVID-19 ar trebui să ofere constant informații despre constrângerile privind resursele locale, în special echipamentele de protecție personală (PPE). De exemplu, dacă un caz electiv are o probabilitate ridicată de a necesita îngrijiri postoperatorii pe secția de terapie intensivă, este imperativ să se pună în balanță riscul întârzierii intervenției cu nevoia de disponibilitate pentru pacienții cu COVID-19.
În al doilea rând, coordonarea îngrijirii pacienților cu cancer ar trebui să utilizeze pe cât posibil tehnologiile virtuale. Comisiile cu experți multidisciplinari implicați în deciziile asupra managamentului oncologic ar trebui să utilizeze mijloace virtuale, pentru a ajuta la luarea deciziilor și stabilirea criteriilor de triaj.
În al treilea rând, ACS a organizat luarea deciziilor în trei faze care reflectă situația actuală în contextul COVID-19. Spitalele vor progresa probabil prin aceste faze în următoarele câteva săptămâni-luni, iar apoi vor reveni treptat la normal.
Este important ca deciziile privind acordarea îngrijirii cancerului să fie luate în contextul acestor faze și ca liderii echipelor de îngrijire a pacienților oncologici să fie informați regulat asupra situației reale de către conducerea spitalului pentru a înțelege faza în care se află în orice moment al crizei.
- Faza I – Stare semi-urgentă (faza de pregătire)
- puțini pacienți cu COVID-19;
- resursele spitalului nu au fost epuizate;
- instituția are încă capacitatea de ventilare în cadrul secțiilor de terapie intensivă;
- traiectoria COVID-19 nu se află în faza de escaladare rapidă;
- Faza II – Stare de urgență
- mulți pacienți cu COVID-19;
- capacitatea de ventilare în cadrul unităților de terapie intensivă limitată;
- materialele necesare în sala de operație limitate;
- Faza III – Toate resursele spitalului sunt direcționate către pacienții cu COVID-19
- fără capacitate de ventilare sau de alte îngrijiri în cadrul terapiei intensive;
- materialele necesare în sala de operație au fost epuizate;
- se intervine doar la pacienții care au prognostic letal în câteva ore dacă operația este amânată.
Recomandări de triaj al cazurilor chirurgicale elective
Cei mai mulți chirurgi au redus deja sau au încetat să mai efectueze operații elective, notează ACS, care recomandă ca medicii chirurgi să continue să facă acest lucru pentru a conserva resursele necesare pentru îngrijirea pacienților cu forme critice de infecție cu SARS-CoV-2, în timpul pandemiei. Noul ghid pentru triajul intervențiilor chirurgicale elective include recomandări pentru chirurgia cancerului în general, precum și pentru proceduri specifice anumitor tipuri de cancer.
Chirurgia cancerului de sân
În faza I, intervenția chirurgicală ar trebui să fie limitată la pacienții a căror supraviețuire e posibil să fie compromisă dacă operația nu este efectuată în următoarele 3 luni. Aceasta include pacienții care:
- finalizează tratament neoadjuvant;
- se află în stadiul clinic T2 sau tumori N1 ER (+) / PR (+) / HER2 (-);
- prezintă tumori triplu-negative sau HER2 (+);
- prezintă biopsii discordante, care probabil sunt maligne;
- necesită îndepărtarea unei leziuni recurente.
În faza a II-a, operația ar trebui limitată la pacienții a căror supraviețuire este amenințată dacă intervenția chirurgicală nu se efectuează în următoarele zile. Acestea ar include:
- incizia și drenarea abcesului mamar;
- evacuarea unui hematom;
- revizuirea unui lambou de mastectomie ischemică;
- revascularizarea / revizuirea unui lambou de țesut autolog (reconstrucția autologă trebuie amânată).
În faza a III-a, procedurile chirurgicale ar trebui limitate la pacienții care nu pot supraviețui dacă operația nu este efectuată în următoarele ore. Aceasta include:
- incizia și drenarea abcesului mamar;
- evacuarea unui hematom;
- revizuirea unui lambou de mastectomie ischemică;
- revascularizarea / revizuirea unui lambou de țesut autolog (reconstrucția autologă trebuie amânată).
Chirurgia cancerului colorectal
În faza I, operația ar trebui realizată la cazurile care necesită intervenție chirurgicală cât mai curând posibil. Această situație include cazurile cu:
- cancer de colon sau de rect, aproape obstructiv;
- cancere care necesită transfuzii frecvente;
- tumori de colon asimptomatice;
- cancerele rectale care nu răspund la chimio-radioterapia neoadjuvantă;
- neoplaziile cu risc de perforație locală și sepsis;
- cancere rectale în stadiu precoce, dar care nu sunt candidate pentru terapia adjuvantă.
Faza a II-a cuprinde operații ale pacienților care au nevoie de intervenție chirurgicală cât mai repede posibil. Aceste cazuri includ pacienții cu:
- cancer de colon aproape obstructiv la care stentarea nu este o opțiune;
- cancer rectal aproape obstructiv (ar trebui redirecționați);
- tumori care necesită transfuzii masive;
- cancere care prezintă dovezi de perforație locală și sepsis în desfășurare;
Toate procedurile colorectale de rutină, programate în mod obișnuit, ar trebui amânate.
În faza a III-a, singura intervenție chirurgicală care ar trebui efectuată se adresează tumorilor perforate, obstructive, cu sângerare activă (dependente de transfuzie) sau cele cu sepsis. Toate celelalte intervenții chirurgicale ar trebui amânate.
Chirurgia cancerului toracic
În faza I, intervenția chirurgicală ar trebui să fie limitată la pacienții a căror supraviețuire e posibil să fie compromisă dacă operația nu este efectuată în următoarele 3 luni. Acestea includ:
- cancer pulmonar solid sau predominant solid (>50%) sau cancer pulmonar presupus (> 2 cm), fără adenopatie clinică;
- cancer pulmonar cu adenopatie;
- cancer în urma terapiei post-inducție;
- cancer esofagian în stadiu T1b sau mai mare;
- tumorile peretelui toracic care sunt potențial agresive și care nu pot fi gestionate prin mijloace alternative;
- stenting pentru tumori esofagiene obstructive;
- etapă de stadializare în vederea începerii tratamentului (mediastinoscopie, VATS diagnostic pentru diseminarea pleurală);
- tumori mediastinale simptomatice;
- pacienți înscriși în studii clinice terapeutice.
Faza a II-a permite intervenția chirurgicală dacă supraviețuirea este afectată de o întârziere de câteva zile. Aceste cazuri includ:
- cancerul esofagian perforat nonseptic;
- infecție asociată tumorii;
- gestionarea complicațiilor chirurgicale la un pacient stabil hemodinamic.
Toate procedurile toracice considerate de rutină sau elective trebuiesc amânate.
Faza a III-a restricționează intervenția chirurgicală la pacienții a căror supraviețuire este compromisă dacă nu se intervine chirurgicale în următoarele ore:
- cancer esofagian perforat la un pacient septic;
- tumoră cu implicare a unei căi respiratorii;
- sepsis asociat cancerului;
- gestionarea complicațiilor chirurgicale la un pacient instabil (sângerare activă care necesită intervenții chirurgicale, dehiscența căilor respiratorii, scurgeri septice de la nivelul anastomozei).
Toate celelalte cazuri trebuiesc amânate.
Alte tipuri de cancer
ACS nu are ghiduri specifice pentru toate tipurile de cancer.
Pentru chirurgiile ginecologice, ACS listează cancerul sau cancerul suspectat drept situații în care intervenția chirurgicală întârziată în mod semnificativ poate provoca „daune considerabile”. AAGL (Elevating Gynecologic Surgery – asociație profesională a chirurgilor laparoscopici), împreună cu multe alte societăți chirurgicale și pentru sănătatea femeilor, sprijină întreruperea temporarară a îngrijirii chirurgicale neesențiale în perioada imediat următoare, a pandemiei COVID-19.
Referitor la pacienții ginecologici, diagnosticați cu COVID-19, documentul de poziție AAGL susține că în funcție de gradul urgenței, aceștia „pot beneficia mai mult în urma temporizării procedurilor chirurgicale, până la rezolvarea infecției”. Cu toate acestea, în unele cazuri, îngrijirile chirurgicale ginecologice sunt „considerate esențiale și nu pot fi întârziate”.
Întârzierile, în general, nu sunt recomandate în neurochirurgie, care include tumorile cerebrale. În pediatrie, majoritatea intervențiilor chirurgicale pentru cancer sunt considerate „urgente”, unde o întârziere de zile-săptămâni s-ar putea dovedi în detrimentul pacientului.
Principii generale pentru toate cazurile chirurgicale
- Deși unele dintre recomandările de triaj includ un „nivel 1”, medicii trebuie să fie conștienți că se estimează că rata cazurilor de COVID-19 va crește marcat în următoarele câteva săptămâni, iar recomandarea generală este să fie pregătiți pentru rate semnificativ crescute atunci când triază momentan cazurile elective;
- Pacienții trebuie să beneficieze de îngrijiri chirurgicale adecvate și în timp util pe baza unei aprecieri chirurgicale solide și a disponibilității resurselor;
- Managementul nechirurgical trebuie luat în considerare ori de câte ori este posibil din punct de vedere clinic pentru pacienți;
- În cazul pacienților care ar putea fi infectați, ar trebui luată în considerare așteptarea rezultatelor testării COVID-19;
- Evitați procedurile chirurgicale de urgență noaptea, atunci când este posibil, din cauza personalului medical și auxiliar limitat;
- Procedurile care pot genera aerosoli (AGP) cresc riscul pentru personalul medical, dar uneori nu pot fi evitate:
- Pentru pacienții care sunt sau ar putea fi infectați, AGP ar trebui să fie efectuat doar în timp ce cadrele medicale poartă un echipament de protecție (PPE) complet, inclusiv o mască N95 sau un aparat respirator de purificare a aerului (PAPR), conceput pentru sala de operații;
- Exemple de AGP posibile includ: intubare, extubare, ventilare la balon, laparoscopie / endoscopie, bronhoscopie, tuburi toracice, electrocauterizarea vaselor sangvine, a țesutului gastro-intestinal, a oricărui țesut care conține lichide;
- Nu există date suficiente pentru a recomanda în favoarea sau împotriva unei abordări chirurgicale deschise sau laparoscopice. Cu toate acestea, echipa chirurgicală ar trebui să aleagă o abordare care să minimalizeze timpul petrecut în sala de operații și să maximalizeze siguranța, atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical.
COVID-19 și cancerul: risc crescut de evoluție severă a infecției. Îngrijirea pacienților cu cancer în timpul pandemiei
Modul în care tratăm cancerul se va schimba mult în următoarele luni. Medicii oncologi vor fi nevoiți să găsească un echilibru între subtratarea pacienților cu cancer, ceea ce va conduce pe termen mediu și lung către mai multe decese din această cauză, și tratarea obișnuită, agresivă a cancerului, crescând numărul deceselor cauzate de COVID-19 în rândul acestei populații vulnerabile. Medicii și pacienții vor fi nevoiți să ia decizii dificile legate de managementul terapeutic, bazându-se momentan pe puține date care să îi ghideze.
„Ne aflăm într-o perioadă în care deja există și vor continua întreruperile în îngrijirea pacienților cu cancer. Pentru unii, asta se traduce în întârzierea realizării intervenției chirurgicale elective. Pentru alții poate însemna întârzierea îngrijirii preventive sau a chimioterapiei adjuvante, menite să împiedice recidiva cancerului, sau poate însemna reprogramarea consultațiilor” – a declarat Dr. Len Lichtenfeld, deputy chief medical officer, American Cancer Society (ACS).
Date inițiale legate de evoluția pacienților oncologici infectați cu SARS-CoV-2 în China au indicat un risc de 5,3 ori mai mare de a necesita internare pe secția de terapie intensivă, ventilație mecanică și deces, comparativ cu pacienții fără cancer. În momentul de față sunt puține date clinice specifice pacienților cu cancer, însă informațiile evoluează.
Ce ar trebui să facă pacienții cu cancer în această perioadă, aflați de la Conf. Dr. Șerban Negru, medic oncolog, care a vorbit în Podcast #VociCuAutoritate COVID-19: „Riscul de a dezvolta o complicație urâtă a bolii este mai mare pentru un pacient care are diagnostic de neoplazie, este cu atât mai mare cu cât acest pacient face un tratament care scade imunitatea. Ne referim în principal la chimioterapie. Se pare că pacienții imunosupresați din cauza chimioterapiei fac o formă mai agresivă de infecție”.
Asigurarea continuității îngrijirilor pacienților cu cancer este vitală și a devenit o prioritate majoră în ultimele săptămâni în contextul pandemiei COVID-19. Au apărut diverse întrebări – trebuie continuate sau nu tratamentele unor pacienți cu cancer? Pentru a limita riscul pacienților oncologici de expunere la infecție, având în vedere transportul până la spital și internarea în spital, ar fi mai potrivită amânarea consultațiilor? Iar pentru a evita starea de imunosupresie determinată de chimioterapie, ar fi mai oportună întreruperea momentană a tratamentelor? În contextul actual, în care se încearcă prin toate mijloacele scăderea transmiterii intracomunitare a infecției și protejarea mai ales a populației mai sensibile, răspunsurile sunt neclare.
Sunt pacienții cu cancer mai predispuși la infecție și complicații?
Pacienții cu cancer sunt mai susceptibili infecției decât populația generală din cauza imunosupresiei produsă de cancer în sine dar și de tratamentele antineoplazice, precum chimioterapia și chirurgia.
Printre grupurile de pacienți cu risc mai mare de infecții severe sunt cei cu: afecțiuni hematologice (leucemie, limfom), leucopenie produsă de neoplazie și de tratament (scăderea cronică a numărului de leucocite), nivel scăzut al imunoglubulinelor (precum în mielomul multiplu), imunosupresie cronică prin tratamente precum corticosteroizi sau anticorpi monoclonali, transplant allogenic de celule stem sau alte terapii celulare.
Pe 14 februarie a fost publicat în revista The Lancet Oncology primul studiu clinic care a comparat evoluția COVID-19 la pacienții cu cancer și fără. Acesta a arătat risc crescut de internare în spital, evoluție severă și deces pentru pacienții oncologici (39% vs. 8%), precum și durată mai scurtă până la apariția evenimentelor severe (13 zile față de 43 de zile)
Studiul a analizat 1.590 de cazuri din 575 de spitale din China, înregistrate până la data de 31 ianuarie. Dintre aceștia, 18 (1%) aveau istoric de cancer – proporție mai mare decât incidența cancerului în populația chineză (0,29%, conform estimărilor din 2005). Cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă formă la pacienții infectați (28%). Din cei 18 pacienți oncologici, 16 primiseră tratament, dintre care 4 fuseseră tratați prin chimioterapie sau chirurgie în ultima lună. Aceștia au avut risc și mai mare de evenimente severe (3 din cei 4 pacienți), comparativ cu cei care fuseseră tratați astfel în urmă cu mai mult timp (6 din cei 14 pacienți).
Comparativ cu restul grupului, pacienții cu cancer erau mai în vârstă (63,1 ani vs. 48,7 ani, vârsta medie), mai mulți erau fumători (22% vs. 7%), aveau manifestări respiratorii mai severe (47% vs. 23%) și aveau afectare mai severă evidențiată pe CT (94% vs. 71%).
În contextul crizei generate de COVID-19, autorii studiului au propus trei strategii majore pentru pacienții cu cancer:
- Amânarea chimioterapiei adjuvante sau a chirurgiei elective în cazurile stabile de cancer la pacienții din zonele endemice (în acel moment, COVID-19 încă nu era considerată pandemie).
- Pacienții și supraviețuitorii cancerului ar trebui să își asigure provizii personale de protecție împotriva infecției.
- Supravegherea intensivă a pacienților oncologici infectați cu SARS-CoV-2, mai ales în cazul vârstnicilor și a celor cu alte comorbidități.
Pe 3 martie, într-un răspuns publicat tot în revista The Lancet Oncology, s-a atras atenția că acești 18 pacienți reprezintă un grup heterogen și nu sunt o reprezentare corectă a întregii populații cu cancer.
Informațiile disponibile până în prezent susțin că afectarea pulmonară indusă de inflamația importantă mediată de citokine stă la baza evenimentelor severe ale pacienților cu COVID-19. Cu toate acestea, sistemul imunitar este afectat în cancer prin supraexprimarea citokinelor imunosupresoare, scăderea semnalelor proinflamatorii, afectarea maturării celulelor dendritice și creșterea numărului de leucocite imunosupresoare. Susceptibilitatea crescută și prognosticul diferit ar putea fi explicat prin rata crescută a istoricului de fumat în rândul pacienților cu cancer. Fumatul crește expresia genei pentru enzima de conversie a angiotensinei 2 (ECA2), receptorul de legare pentru SARS-CoV-2, ceea ce explică susceptibilitatea crescută pentru infecție a fumătorilor. În același timp, fumatul este principala cauză de boală pulmonară obstructivă cronică, factor de risc independent pentru evoluție severă a COVID-19.
Riscul crescut de infecție cu SARS-CoV-2 și de evoluție severă a bolii în cazul pacienților cu cancer și boli cardiovasculare a fost confirmat într-un articol publicat pe 20 martie în revista JACC CardioOncology. Conform raportărilor din China, 1% din pacienții infectați cu SARS-CoV-2 prezentau cancer iar 40% din cei internați aveau boală cardiovasculară preexistentă. Datele inițiale din China indicau o fatalitate de 5,6% din cauza COVID-19 la pacienții oncologici și de 13,2% la cei cu boală cardiovasculară, comparativ cu 1% la restul pacienților infectați. Această pandemie a arătat că pacienții cu cancer și boli cardiovasculare sunt în mod particular vulnerabili și au risc crescut de a dobândi infecția, cu evoluție ulterioară mai severă.
Recomandările ESMO
ESMO (Societatea Europeană pentru Oncologie Medicală) încurajează medicii oncologi să colaboreze cu autoritățile guvernamentale locale și din domeniul sănătății pentru a continua să asigure servicii de înaltă calitate pentru managementul cancerului.
Asigurați continuitatea îngrijirilor
Trebuie asigurate îngrijirile esențiale pentru cancer, luând în același timp toate măsurile de siguranță pentru a proteja pacienții de infecția COVID-19. Riscul individual al expunerii la SARS-CoV-2 diferă de la pacient la pacient, și trebuie pus în balanță cu nevoia de control al neoplaziei. Decizia trebuie luată de la caz la caz, în urma unei discuții cu pacientul.
În unele secții de oncologie, serviciile au fost prioritizate în funcție de urgență – cea mai mare prioritate a fost acordată tratării bolilor active iar controalele medicale au fost amânate. Cu toate acestea, pentru majoritatea pacienților, beneficiul urmăririi unui plan de tratament bine stabilit este mai mare decât riscul infecției cu noul coronavirus.
Fiți pregătiți pentru modificarea practicilor medicale
Realocarea resurselor și măsurile restrictive de siguranță stabilite în urma pandemiei, vor avea impact asupra practicilor de zi cu zi. Unele acțiuni specifice ar putea ajuta echipele să își adapteze practicile clinice obișnuite la noul scenariu:
- teleconsultații pentru pacienții stabili, mai ales pentru cei care primesc terapie orală;
- reevaluarea regimurilor terapeutice pentru a reduce numărul de consultații medicale (o dată la 2-3 săptămâni, față de săptămânal; administrare orală sau subcutanată față de intravenoasă);
- triaj telefonic cu o zi înaintea consultației pentru a identifica pacienții cu simptome sugestive pentru COVID-19 și a putea lua măsurile necesare.
Protejați-vă pe voi, pentru a vă putea proteja pacienții
Medicii oncologi, precum toată comunitatea medicală, sunt în prezent expuși riscului de infectare cu SARS-CoV-2 – prin expunere la patogen, program de lucru extenuant, stres psihologic.
Pentru a ne asigura că personalul medical este în siguranță, se impun programe de pregătire adecvată a acestuia în ceea ce privește prevenția și controlul infecției. Se recamandă utilizarea echipamentelor de protecție. Pot fi de folos strategii de împărțire a personalului medical în ture de 14 zile, compatibile cu perioada de incubație a coronavirusului. La domiciliu, medicii oncologi sunt sfătuiți să urmeze măsurile generale de protecție recomandate de către OMS.
Sprijiniți pacienții
Impactul pandemiei COVID-19 asupra pacienților cu cancer este mare – anxietate, teamă. Oferirea informațiilor despre măsurile necesare pentru a preveni și controla infecția, discuțiile deschise despre schimbarea regimului terapeutic, anularea sau amânarea unor vizite medicale, sunt esențiale pentru a asigura bunăstarea pacienților cu cancer.
Recomandările ASCO
Societatea Americană pentru Oncologie Medicală (ASCO) a emis un ghid de îngrijire a pacienților cu cancer în timpul pandemiei COVID-19.
În primul rând, ASCO încurajează toate persoanele implicate în îngrijirea pacienților oncologici să urmeze ghidurile actuale emise de CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolii).
Pentru evitarea infectării, Organizația Mondială a Sănătății a propus luarea unor metode de precauție simple, aplicabile în cazul majorității infecțiilor virale:
- spălarea riguroasă a mâinilor cu apă și săpun pentru cel puțin 20 de secunde;
- evitarea contactului neprotejat cu persoane infectate;
- prepararea corespunzătoare a alimentelor de proveniență animală;
- acoperirea gurii și a nasului în cazul manifestărilor respiratorii (tuse, strănut).
Ar trebui anulată sau amânată intervenția chirurgicală?
Recomandările generale ale CDC susțin reprogramarea operațiilor elective atunci când este posibil, același lucru fiind recomandat și de Colegiul American al Chirurgilor. Însă de multe ori intervenția chirurgicală în cancer nu este electivă, ci esențială. Așa că această încadrare va trebui făcută de către medici și pacienți, luând în considerare posibilele urmări ale amânării operației.
Terapia imunosupresoare ar trebui întreruptă, amânată sau oprită?
Este justificat ca pacienții să primească terapie imunosupresoare în stadiile avansate de cancer pentru prelungirea duratei vieții și îmbunătățirea calității vieții, dacă în urma expunerii la infecția cu SARS-CoV-2 aceștia decedează?
În acest moment nu există suficente dovezi care să susțină schimbarea sau întreruperea chimoterapiei sau a imunoterapiei la pacienții cu cancer, nefiind recomandată amânarea terapiei anticanceroase.
Balanța dintre posibilele efecte adverse ale amânării tratamentului și beneficiile prevenirii infecției cu COVID-19 reprezintă o incertitudine. Luarea unei decizii ar trebui individualizată în funcție de anumiți factori precum:
- recurența bolii în cazul întârzierii, modificării sau întreruperii tratamentului;
- numărul de cure de tratament deja efectuate;
- toleranța pacientului la tratament.
Ar trebui luate în considerare următoarele puncte cheie:
- Oprirea tratamentului poate fi o opțiune pentru pacienții aflați în remisie, care primesc terapie de menținere.
- Pentru anumiți pacienți poate fi luată în considerare trecerea de la terapia intravenoasă la terapia orală, ceea ce ar reduce prezentările la spital.
- Dacă transmiterea coronavirusului reprezintă o problemă în cadrul spitalului în care pacientul efectuează tratamentul, se poate decide întreruperea pe o perioadă de 2 săptămâni sau realizarea tratamentului în cadrul altui centru medical.
- Se poate lua în considerare realizarea tratamentului la domiciliu, în cazul în care este fezabil din punct de vedere logistic și medical.
- În anumite situații, întreruperea tratamentului poate prezenta un risc mare în controlul bolii și în supraviețuirea pe termen lung, dar în cazurile în care beneficiul tratamentului este mic sau există alte opțiuni, riscul de infecție cu SARS-CoV-2 poate fi luat în considerare ca un factor de risc suplimentar.
Poate fi amânat transplantul allogenic de celule stem?
Amânarea transplantului allogenic de celule stem poate fi luată în considerare în cazul pacienților cu risc crescut pentru COVID-19, mai ales dacă patologia oncologică poate fi controlată prin tratament convențional.
Până când vor fi disponibile informații noi, specialiștii sunt sfătuiți să urmeze recomandările oferite de către Societatea Americană de Transplant și Terapie Celulară (ASTCT), precum și recomandările oferite de către Societatea Europeană pentru Transplant Medular (EBMT) în ceea ce privește transplantul de celule stem.
Centrul de Cercetare Fred Hutchinson, precum și Seattle Cancer Care Alliane, au oferit ghiduri utile pentru transplantul de celule stem în contextul pandemiei COVID-19.
Este utilă terapia antivirală profilactică?
În acest moment nu există dovezi sau ghiduri publicate care să susțină tratamentul profilactic al COVID-19 la pacienții imunosupresați. Tratamentul profilactic pentru alte infecții virale trebuie continuat conform ghidurilor actuale.
Nu există încă tratamente specifice infecției COVID-19, deși multe terapii candidate sunt evaluate în studii clinice. Niciunul nu a avut însă drept țintă pacienții cu cancer, iar scopul tratamentului nu a fost profilactic, ci curativ.
De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății estimează că un vaccin nu va fi disponibil mai devreme de 18 luni. În acest context, distanțarea socială, poate fi folosită pentru a reduce și amâna transmiterea în comunitate.
Ar trebui continuat screeningul cancerului?
ASCO recomandă ca anumite teste de screening care necesită vizite repetate la spital, precum mamografia, să fie amânate pentru a conserva resursele sistemelor de sănătate și pentru a reduce contactul pacienților cu spitalul.
„Pacienții care necesită screening de rutină ar trebui să amâne testarea până la noi informații. Cu toate că screeningul timpuriu este important, necesitatea de a opri răspândirea coronavirusului și de a minimiza stresul asupra sistemului medical sunt mai importante”, a declarat Dr. Len Lichtenfeld, deputy chief medical officer of the American Cancer Society (ACS).
Activitatea de screening va trebui reîncepută îndată ce restricțiile împotriva COVID-19 vor fi ridicate și vizitele medicale de rutină vor fi declarate sigure.
Managementul cancerului în perioada următoare
Accesul pacienților oncologici la tratamentul potrivit, conform schemei stabilite inițial, este esențial, chiar în contextul în care gestionarea cazurilor de COVID-19 este prioritară. Astfel, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR) și Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM) au elaborat o serie de măsuri recomandate pentru a asigura protecția pacienților oncologici și continuarea accesului acestora la tratament.
Echipele medicale care se ocupă de îngrijirea pacienților cu cancer vor continua în perioada următoare să facă tot posibilul pentru a asigura îngrijirea optimă a pacienților. Cu toate acestea, în contextul pandemiei actuale, managementul cancerului se va schimba și va fi nevoie de răbdare și înțelegere din partea medicilor și pacienților până când vom reuși să depășim perioada aceasta.
Probabil vom începe să luăm decizii punând în balanță riscurile și beneficiile, dar într-un anumit punct, e posibil să fim nevoiți să tratăm în funcție de prioritate. Modul de lucru va trebui adaptat – consultații telefonice atunci când este posibil, minimizând consultațiile tip follow-up, adăugarea unor medicamente profilactice la regimurile chimioterapice pentru a scădea riscul de complicații pe parcursul internării.
Citește și:
- Pacienții cu boli cardiovasculare și diabet au risc crescut de evoluție severă a infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2
- COVID-19 și diabetul zaharat: riscul de agravare a infecției și cum se pot proteja pacienții diabetici
- Pacienții hipertensivi, printre cei mai afectați de infecția COVID-19. Care este legătura între tratamentul antihipertensiv și severitatea infecției?