Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Discrepanțe în managementul cancerului de sân în România, comparativ cu celelalte state europene

mm
27 Nov 2018
1097 Views

În România, cancerul de sân reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor, anual fiind diagnosticate aproximativ 9.600 de paciente. Mai mult de jumătate din numărul total de cazuri de cancer sunt depistate abia în stadiile finale, când procesul de vindecare a pacientelor este din ce în ce mai dificil.

Studiul Inegalități și discrepanțe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparație cu abordarea europeană a fost lansat ca parte a campaniei „Câștigăm speranță pentru femeile din România”, inițiată de Fundația Renașterea și Centrul pentru Inovație în Medicină, cu sprijinul Novartis.

Acesta s-a desfășurat pe o perioadă de o lună, pe baza informațiilor publice, analizând situația pacientelor cu cancer de sân din România și evidențiind provocările majore în gestionarea eficientă a acestei boli.

Datele provenite din studiu au fost analizate, iar rezultatele obținute în urma sa au punctat următoarele situații cheie:

  • Cancerul mamar reprezintă prima cauză de deces pentru femeile din România cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani și a treia pentru cele cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani;
  • Anual sunt diagnosticate 9.629 de noi cazuri de cancer, iar 3.209 de paciente pierd lupta cu boala (cu 800 de cazuri mai mult decât în celelalte state europene);
  • 58,4% din româncele cu cancer de sân sunt diagnosticate în stadiile III și IV, comparativ cu pacientele din alte țări europene, în care cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente.

Problematica diagnosticului tardiv din România reiese din lipsa screening-ului organizat, țara noastră fiind una dintre puținele state europene care nu are implementat un program de screening pentru cancerul mamar. Un alt factor care contribuie la diagnosticarea târzie a bolii este nivelul scăzut de educație al populației în ceea ce privește menținerea stării de sănătate și accesul la diverse servicii medicale și tratamente adecvate.

Costurile aferente cancerului de sân

Există două moduri de abordare a pierderilor economice atunci când vine vorba despre cancerul de sân:

  • Costuri directe – asistență medicală primară, servicii medicale în ambulatoriu de specialitate, spitalizare, tratamente oncologice și suportive, reconstrucție mamară;
  • Costuri indirecte – pierderea de productivitate potențială a pacientelor (cauzată de concediile medicale, perioadele de îngrijire, incapacitatea de muncă, decesul prematur).

Anul trecut, în 2017, costurile totale ale statului român, ridicate de către cancerul de sân au reprezentat 0,16% din PIB (1.2 miliarde de lei). Din suma totală, un procent de 70% corespunde costurilor economice și sociale indirecte, iar 30% costurilor medicale directe.

„În condițiile în care în România numărul pacientelor cu cancer de sân avansat este mai mare decât în alte țări europene, gestionarea acestor cazuri este deficitară din toate punctele de vedere. Drept urmare, ne confruntăm cu o rată a mortalității ridicată, șanse de supraviețuire reduse, calitatea vieții scăzută, atât pentru paciente, cât și pentru aparținători și, nu în ultimul rând, cu costuri sociale și economice mai mari” – a declarat Mihaela Geoană, președinte Fundația Renașterea.

Studiul subliniază și lipsa protocoalelor de colaborare într-o echipă interdisciplinară în managementul cancerului de sân în România, precum și provocările pe care accesul dificil la diagnosticul de precizie precum și întârzierea inițierii tratamentului le propun. Mai mult decât atât, există o dezvoltare slabă a serviciilor privind suportul psihologic și paliativ și un acces deficitar la tratamentele și terapiile inovative.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.