Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Situația cancerului mamar avansat în România: lansarea campaniei „Câștigăm speranță pentru femeile din România”

mm
23 Oct 2018
1557 Views

Cancerul de sân este unul dintre cele mai des întâlnite tipuri de cancer, cu o prevalență și mortalitate crescute, atât în România, cât și în întreaga lume. Inegalitățile în managementul acestei maladii au reprezentat subiectul unei întâlniri la nivel înalt la Parlamentul României. Dezbaterea reprezintă primul pas al campaniei de mobilizare “Câștigăm speranță pentru femeile din România”, inițiată de Fundația Renașterea și Centrul pentru Inovație în Medicină, cu sprijinul Novartis. Întâlnirea, moderată de Dr. Marius Geantă, a reunit reprezentanți ai legislativului, executivului, societății civile, medicilor și pacienților.  În cadrul acesteia a fost lansat și studiul “Inegalități și discrepanțe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparație cu abordarea la nivel european”.

Lansare campanie de mobilizare “Câștigăm timp pentru femeile din România”

Povara cancerului de sân în România

Cancerul de sân reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, reprezentând prima cauză de mortalitate (8,68%) pentru femeile din grupa de vârstă 15-49 ani. Conform datelor Globocan 2018, România înregistrează o mortalitate anuală comparabilă cu media europeană, deși incidența raportată a cancerului mamar în România este cu 30% mai mică.

Dr. Diana Loreta Păun

Conform datelor prezentate de Dr. Diana Loreta Păun, Consilier de Stat la Administrația Prezidențială, numărul persoanelor diagnosticate în România cu cancer mamar în anul 2017 a fost de 6.362.

Cancerul mamar afectează și femei tinere și de vârstă mijlocie: se estimează că fiecare femeie decedată prin cancer de sân pierde în mod prematur aproximativ 13 ani de viață. Deoarece aceste persoane sunt afectate de tumoră înainte de vârsta de pensionare, cancerul mamar are și un impact financiar semnificativ. În anul 2017, au fost înregistrate costuri de peste 1,2 miliarde lei (aproximativ 270 milioane euro), pentru un număr de 114.697 paciente. În calculul acestor costuri au fost avute în vedere atât costurile directe (asistență medicală primară, ambulatoriul de specialitate, spital, tratamente oncologice, reconstrucția mamară) cât și cele indirecte (concediile medicale, prestațiile sociale pentru handicap, productivitatea pierdută prin incapacitate temporară de muncă, handicap și deces la vârsta activă, costurile aparținătorilor). Aceste costuri totale anuale estimate pentru anul 2017 reprezintă așadar aproximativ 0,16% din PIB, 70% fiind costuri economice și societale indirecte și doar 30% fiind costuri medicale.

Cancerul de sân avansat: provocări și nevoi specifice

Dr. Octav Ginghină

În România, 90% dintre diagnosticele de cancer mamar sunt în stadiile II, III și IV, adică forme avansate și metastatice. După cum afirmă și Dr. Octav Ginghină, în acest stadiu avansat al bolii tratamentul nu mai are intenția de a vindeca, ci doar de a prelungi speranța de viață a pacientei.

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, fost ministru al sănătății

În cadrul evenimentului, Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, fost ministru al sănătății, a subliniat o serie de aspecte care ar putea fi îmbunătățite pentru a oferi acestor paciente cel mai bun tratament, și pentru a diagnostica boala în stadii mai precoce. Acesta a subliniat nevoie unei standardizări la nivel național, atât pentru colaborarea între centrele de excelență în oncologie, cât și pentru practica medicală. Pentru o diagnosticare precoce, acesta a subliniat importanța unui plan pentru educație pentru sănătate. Din perspectiva chirurgului, acesta a prezentat evoluția pozitivă a cancerului de sân în ultimii 10 ani – o proporție tot mai mare din operațiile chirurgicale sunt operații conservative, deci care abordează un stadiu precoce al bolii.

Situația cancerului de sân avansat în România

Diagnosticul tardiv al cancerului de sân

Una din trei femei diagnosticate cu cancer de sân moare în România, comparativ cu media europeană de un deces din patru paciente depistate cu cancer mamar. 

Pentru un diagnostic precoce, este esențial un program de screening. Obstacolele identificate în cardul evenimentului sunt:

  • Screeningul organizat deficitar și accesul dificil la screeningul oportunist
  • Educația sanitară deficitară și auto-screeningul limitat

Dr. Florin Buicu

În această direcție, Dr. Florin Buicu, Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din cadrul Camerei Deputaților s-a adresat populației din România cu un îndemn de a se prezenta la medic pentru a avea cele mai bune șanse la diagnostic și tratament.

Abordarea terapeutică fragmentată

Traseul pacientelor pe la diverse specializări medicale nu este simplu și nici direct. În momentul în care intervine și localizarea geografică diferită a diverselor cabinete și laboratoare, nivelul de complexitate a traseului și implicit dificultatea și întârzierea accesului pacientelor la diversele sale stadii se intensifică. Astfel, pentru a beneficia de îngrijiri medicale complete, pacientele sunt obligate fie să fie fizic prezente în orașele unde acestea sunt disponibile în totalitate, pe tot parcursul tratamentului, fie să penduleze între localități, cabinete și laboratoare diferite.

Accesul limitat la tratamente adecvate și eficiente

Dr. Dan-Octavian Alexandrescu

România investește cel mai mic procent din PIB în sănătate și are speranța de viață cea mai mică din Uniunea Europeană. După cum afirmă însă Dr. Dan-Octavian Alexandrescu, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, Casa națională de Asigurări de sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului au depus în ultimii 2 ani toate eforturile pentru a oferi acces la întreaga gamă terapeutică disponibilă la nivel mondial în patologia tumorală a glandei mamare.

Raportul lansat cu prilejul acestei dezbateri arată că accesul îngreunat și discontinuu este cauzat de mai multe elemente:

  • Politica de prețuri ale medicamentelor în România- impunerea de prețuri mici producătorilor, care nu sunt stimulați să înregistreze medicamentele inovatoare mai rapid în România sau să le mențină pe piață;
  • Discontinuități în aprovizionarea cu medicamente esențiale pentru tratamentul cancerului de sân- datorită politicii de prețuri și lipsei de Registre de pacienți;
  • Actualizarea lentă și discontinuă a listei de medicamente compensate pentru includerea terapiilor inovatoare, până în urmă cu 2 ani

Dr. Alexandru Velicu

Dr. Alexandru Velicu, Președinte ANMDM a adus precizări în privința introducerii pe piață a terapiilor inovatoare – în acest moment, pacienții români cu cancer la sân pot beneficia de aceleași molecule ca alți pacienți din statele membre UE.

Inegalitățile de aprobare a terapiilor inovatoare sunt un fenomen întâlnit și în alte state europene- citiți aici despre o comparație realizată între 4 state europene, prezentată la ESMO 2018.

Dr. László Attila

Pe acest subiect, Dr. László Attila, Președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din cadrul Senatului a vorbit despre o serie de probleme în procesul de furnizare de servicii medicale în România – dispersia inegală a pacienților în diferitele centre oncologice din țară, sincopele de finanțare, și necesitatea simplificării traseului de la screening la tratament al pacientelor.

Lipsa susținerii para-medicale (psihoterapie, paliație la domiciliu)

Pentru multe paciente, procesul diagnosticării aduce multă angoasă. Medicii raportează faptul că, de multe ori, pacientele echivalează un diagnostic de cancer cu o sentință la moarte. Teama de diagnostic poate duce până la refuzarea investigațiilor sau întârzierea acestora.

Dana Deac

Despre această experiență, din perspectiva pacientei, a vorbit Dana Deac , jurnalist, supraviețuitor al cancerului mamar. Aceasta a pledat pentru utilizarea mai eficientă a resurselor deja existente în sistemul medical pentru a oferi pacientelor și populației generale educația și consilierea psihologică necesară.

Soluții pentru un management mai eficient al cancerului de sân

În condițiile în care cancerul de sân este una din principalele cauze de deces prematur în rândul populației feminine, Comisia Europeană a înființat ECIBC (European Commission Initiative on Breast Cancer), o inițiativă care vizează îmbunătățirea și armonizarea serviciilor de îngrijire pentru cancerul de sân în Europa. ECIBC va elabora un sistem european acreditat de asigurare a calității în îngrijirea pacienților suferind de cancer de sân (EuropeanQA scheme), fundamentat pe un ghid recunoscut (European Breast Guidelines – Ghidul european privind screeningul și diagnosticarea cancerului de sân).

dr. Răzvan Vulcănescu

Această inițiativă implică măsuri de management optimizat al cancerului de sân, despre care a vorbit dr. Răzvan Vulcănescu, președinte CNAS.

Dr. Ioana Bianchi

Pe de altă parte, grupul inter-disciplinar APCO Worldwide a elaborat un document în 2017. Despre acest document a vorbit Dr. Ioana Bianchi, Country Head of Corporate Affairs and External Communications, de la Novartis România.

Acesta se bazează pe patru direcții de intervenție pentru țările europene care au nevoie de o abordare mai bună a cancerului de sân avansat:

  1. Fundamentarea serviciilor de îngrijire pe cunoașterea și înțelegerea cancerului de sân: organizarea traseului pacientului în jurul nevoilor pacientului;
  2. Colectarea datelor din practica reală, prin cooperare pan-europeană;
  3. Accesul la terapie și servicii para-medicale, egal și la timp pentru toate pacientele, evaluat constant, inclusiv prin opinia pacientelor;
  4. Susținerea psiho-socială și încurajarea participării și implicării active a pacientelor la procesul terapeutic și post-terapeutic.

Viitorul cancerului mamar în România

În încheierea evenimentului, Dr. Florin Buicu a subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă: „Trebuie să schimbăm patul cu bolnavul”, în sensul unui sistem de îngrijiri medicale centrate pe pacient. ”Nu plătim servicii, ci evoluția spre bine a pacientului”,a afirmat acesta despre prioritățile financiare ale sistemului medical.

Mihaela Geoană

Mihaela Geoană , Președinte Fundația Renașterea, a lansat propunerea de introducere a unei componente de educare, informare și comunicare în orice inițiativă din domeniul cancerului mamar, și și-a exprimat speranța evoluției cu ajutorul parteneriatelor și colaborărilor dintre decidenți: „Astăzi am câștigat timp și speranță pentru femeile din România”.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.