În 2019, la nivel global, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese asociate cu rezistența la antibiotice – 1,3 milioane de decese fiind atribuite direct acesteia. Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial.
Săptămâna dedicată conștientizării folosirii corecte a antibioticelor și antimicrobienelor (World Antimicrobial Awareness Week) are loc anual între 18 și 24 noiembrie. Am discutat anul acesta cu Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie, despre antibiotice și cum se tratează corect o răceală comună, cu scopul de a oferi informații esențiale în sezonul rece, care se află în plină desfășurare, și a reduce povara reprezentată de rezistența antimicrobiană.
„Infecțiile căilor aeriene superioare (nas, sinusuri, faringe, laringe, ureche) sunt responsabile de o mare parte a consumului nejustificat de antibiotice. Cei mai mulți pacienți nu au nevoie de antibiotice, ci doar de medicație simptomatică (antitermice, antiinflamatoare, descongestionante nazale, vitamina C etc.) pentru a se recupera. În jur de 90% din durerile în gât au o etiologie virală și nu necesită antibiotice. Rata ridicată de prescriere a antibioticelor pentru viroze respiratorii contribuie semnificativ la creșterea rezistenței bacteriene”, a declarat Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu.
Studiul Sore Throat & Antibiotic Resistance (STAR), inițiat de Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) cu sprijinul Reckitt, realizat în mai 2022, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice. Studiul a constatat că peste jumătate dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune precum durerea în gât în ultimele șase luni, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 astfel de cazuri.
Date cheie din studiul STAR pentru România, respondenți 25–34 de ani:
- 49% cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât;
- 36% consideră că nu au suficiente cunoștințe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice; 23% s-ar simți anxioși să fie tratați pentru boli respiratorii fără antibiotice;
- 57% cred că antibioticele ameliorează durerea;
- 54% sunt de acord că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și gripă; 54% sunt de acord că antibioticele ameliorează rapid simptomele;
- 42% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere de la farmacie, iar 35% cred că ar trebui să fie disponibile fără prescripție medicală;
- 46% sunt de acord că ar trebui păstrate antibioticele rămase pentru data viitoare când familia se îmbolnăvește;
- doar 69% cred că sunt destul de bine informați despre modul în care antibioticele acționează asupra bolilor respiratorii; 63% sunt îngrijorați de rezistența la antibiotice, 49% ar fi interesați să afle mai multe despre rezistența la antibiotice.
Rezistența antimicrobiană (AMR) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni. Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creșterii severității bolii și chiar de deces.
Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, contribuind la progresul medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele pe termen lung. În momentul actual, procesul de dezvoltare de noi antibiotice este lent. Experții la nivel mondial atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an.
În 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate în dezvoltare clinică ce se adresează listei OMS de agenți patogeni prioritari – doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare. Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate rămâne o problemă majoră.
Citește și:
- Infecțiile cu bacterii Gram negative rezistente la antimicrobiene ar putea fi tratate cu noi antibiotice
- Asediul viral și circulația crescută a streptococului de grup A pun la risc sănătatea copiilor în sezonul rece al 2022
- Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre monitorizarea de rutină a rezistenței la antimicrobiene prin secvențierea genomică a apelor uzate