INTERVIU. Prof. Dr. Joanna Chorostowska, Secretar General al ERS: rolul biomarkerilor în cancerul pulmonar non-microcelular
Cu ocazia Conferinței de Medicină Personalizată 2018, organizată de Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu Administrația Prezidențială, redacția RaportuldeGardă.ro a intervievat-o pe Prof. Dr. Joanna Chorostowska, Secretar General Ales al Societății Europene de Boli Respiratorii (ERS). Aceasta a descris biomarkerii în cancerul pulmonar non-microcelular drept exemplu de personalizare a tratamentului, care a contribuit semnificativ la creșterea calității vieții și supraviețuirii. Biomarkerii sunt deja elemente recunoscute în practica medicală și incluse în ghidurile de management.
Ediția din acest an a Conferinței de Medicină Personalizată, denumită „Re-Gândim Medicina: prin inovaţie digitală și inovaţie analogică”, a adus în discuție importanța integrării noilor tehnologii (precum inteligența artificială și Big Data) în practica medicală și rolul central al resursei umane adaptate unui domeniu în continuă evoluție.
Urmăriți mai jos interviul video cu profesorul Joanna Chorostowska:
Mai jos puteți citi întregul interviu cu profesorul Chorostowska:
I.C.: Cancerul pulmonar este la momentul actual cel mai prevalent tip de cancer din Europa. Este, de asemenea, prima cauză de mortalitate prin cancer din populațiile europene. În zilele noastre, diagnosticarea precoce în cancerul pulmonar, dar și cel mai eficient tratament sunt principalele provocări în ceea ce privește serviciile de sănătate, dar și a strategiilor din domeniul sanitar și a tratamentului personalizat pentru pacienții cu cancer pulmonar.
Citiți mai multe detalii despre Conferința de Medicină personalizată, aici.
Așadar, medicina personalizată oferă oportunitități complet noi atât pentru medici, cât și pacienți, deoarece ne permite să adaptăm tratamentul la nevoile pacientului. Însă pacientul are nevoie, desigur, de cel mai eficient tratament, care țintește anumite caracteristici ale cancerului. Începem diagnosticarea țintită, ne uităm la anumite caracteristici ale celulelor canceroase, care ne permit să alegem tratamentul optim care va ținti cel mai eficient tumora. Și mă refer la diagnosticul molecular al cancerului pulmonar, iar actual vorbim despre cel puțin trei biomarkeri: mutația EGFR și aranjamente ale mutației ALK și ROS 1, dar și expresii ale proteinei PD-L1. Acești markeri tumorali (numărul minim de markeri) ne permit să adaptăm tratamentul în funcție de știința și ghidurile utilizate actual.
Dar există o opțiune de diagnostic mai comprehensivă, adică aplicarea noilor tehnologii, ca secvențierea de nouă generație, care ne permit să observăm spectrul larg de alterări genetice din celulele canceroase și, mai departe oferindu-ne oportunitatea de a aplica celelalte posibilități de tratament, inclusiv studiile clinice.
Și apoi, ne îndreptăm către noi rezultate în cancer: suntem capabili să extindem supraviețuirea fără progresia bolii a pacienților noștri, iar pentru anumite grupuri de pacienți am început să vedem cancerul pulmonar ca pe o boală cronică, ceea ce este foarte nou în acest domeniu și ne oferă speranță proaspătă, nouă, medicilor, dar și pacienților.
Citește și:
- INTERVIU. Prof. Dr. Hans Lehrach, directorul Institutului Max Planck: Digital Twins, un nou concept pentru medicina personalizată
- INTERVIU. Prof. Dr. Nora Benhabiles, directorul Diviziei de Cercetare Fundamentală, CEA France: despre IT Future of Cancer Treatment
- Conferinţa de Medicină Personalizată 2018: „Re-Gândim Medicina: prin inovaţie digitală și inovaţie analogică”