Lansarea platformei Duchenne&You în România: ghidul complet pentru pacienții cu distrofie musculară Duchenne și aparținători
În fiecare an, pe 7 septembrie este marcată Ziua Mondială de Conștientizare a Distrofiei Musculare Duchenne. În 2023, tema propusă la nivel global este legată de combaterea inegalităților și asigurarea accesului pentru toți cei afectați, la îngrijiri de calitate, care să reflecte progresele în domeniu. În acest context, recent a fost lansată în România platforma Duchenne&You, care oferă o gamă variată de resurse educaționale persoanelor interesate, despre cauzele, simptomele, diagnosticarea și tratamentul acestei afecțiuni – un ghid complet pentru pacienți și aparținători, bazat pe informații științifice și clinice actuale, pe care medicii îl pot recomanda cu încredere.
Platforma este aprobată de ANDM (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România) și a fost dezvoltată de compania PTC Therapeutics în parteneriat cu Medison Pharma. Este o resursă accesibilă pentru toți cei interesați de patologia neuromusculară și cuprinde informațiile esențiale care facilitează traseul pacienților în sistemul de sănătate.
Principalele teme abordate:
- Informații despre afecțiunile neuromusculare, cauzele distrofiei musculare Duchenne (DMD), explicarea mecanismelor genetice și cum se transmite această afecțiune.
- Descrierea simptomelor, rolul diagnosticului precoce și importanța consilierii genetice.
- Recomandări pentru părinții care au un copil cu suspiciune de DMD, care sunt pașii care ar trebui urmați și cum ar trebui documentate simptomele.
- Abordarea terapeutică pe baza standardelor actuale de îngrijire multidisciplinară.
- Secțiunea de sfaturi pentru îngrijitori, cu informații despre accesul la comunitatea pentru DMD.
- De asemenea, sunt împărtășite povești din viața reală, ale pacienților și aparținătorilor confruntați cu acest diagnostic.
Există aproximativ 30 de afecțiuni genetice diferite care alcătuiesc grupul de distrofii musculare. Dintre acestea, DMD este cea mai frecventă distrofie musculară a copilului, cu o incidență de 1/3600 nou-născuți de sex masculin fiind determinată de modificări ale genei distrofiei, – una dintre cele mai lungi gene umane cunoscute, reprezentând aproximativ 1,5% din tot cromozomul X și conținând 79 de exoni. Distrofina este o proteină structurală care se află în toți mușchii scheletici și la nivelul cordului, însă cantități mai mici se găsesc și în celulele nervoase. În mușchi, distrofina face parte dintr-un complex proteic, având rolul de a menține integritatea fibrelor musculare. În timp, lipsa distrofinei conduce la afectarea muchilor scheletici și a fibrelor musculare cardiace.
DMD se manifestă prin slăbiciune și atrofie musculară, afectând la început mai mult mușchii proximali decât cei distali, şi inițial cei localizati la nivelul membrelor inferioare, ulterior extinzându-se și la ceilalți mușchi. Simptomele includ întârzieri în dezvoltarea motorie, mers pe vârfuri, dificultăți la mers pe scări și căderi frecvente. Copiii mici pot părea neîndemânatici și pot prezenta un aspect dezvoltat al mușchilor gambei din cauza fibrozei care înlocuiește țesutul muscular (pseudohipertrofie) .
În evoluția naturală a bolii se produce scăderea progresivă a forței musculare și pierderea completă a ambulației, de multe ori înainte de adolescență, iar complicațiile respiratorii și cardiace duc la deces în jurul vârstei de 20 ani[1].
Există dovezi convingătoare și cumulative care susțin implicarea primară a sistemului nervos central în DMD, atât la nivel celular cât și dintr-o perspectivă clinică, astfel încât sunt unele opinii că DMD ar trebui să fie privită ca o afecțiune a creierului și a mușchiului și nu una care are origine în primul rând musculară[2]. Distrofina este prezentă în multe regiuni ale creierului responsabile de funcții de ordin superior, cum ar fi învățarea și memoria, inclusiv cortexul cerebral, hipocampul și cerebelul, ceea ce explică întârzierea în achizițiile cognitive, în special în limbajul expresiv, care atrag atenția părinților și / sau a medicilor pediatri sau medicilor de familie care evaluează copilul în primii ani de viață.
De asemenea, falimentul creșterii poate fi un semn de afectare precoce, considerat a fi probabil datorită nevoilor energetice necesare necrozei musculare și regenerării intense[3].
Deoarece defectul genetic cauzator se situează la nivelul cromozomului X, această boală afectează băieții (cu o incidență de 1:3.600 la nivel mondial), și, extrem de rar, persoanele de sex feminin.
În prezent au fost identificate peste 6500 de mutații patogene la nivelul genei distrofinei la persoanele cu DMD iar în baza de date DMD la nivel global (TREAT-NMD DMD Global database) sunt incluși peste 30000 de pacienți cu mutații genetice identificate, 68 % dintre acestea fiind mutații mari, precum delețiile și duplicațiile, ce implică mai mulți exoni.
Mutațiile punctiforme (la nivelul câtorva nucleotide) includ mutațiile nonsens, delețiile și inserțiile mici, mutații ale situsurilor de matisare (splicing), iar în cazuri rare mutații missens. Dintre mutatiile punctiforme , mutațiile nonsens sunt cele mai frecvente (10% dintre toate mutațiile), si conduc la apariția prematură a unor codoni stop ce împiedică formarea proteinei distrofinei musculare de lungime completă.
Deși aproape toate cazurile de distrofie musculară Duchenne se transmit X-linkat, în o treime din cazuri nu există istoric familial, fiind vorba de mutații de novo. Riscul ca frații unei persoane afectate să dezvolte boala depinde de starea de purtător a mamei. Din cauza transmiterii X-linkate a distrofinopatiilor, femeile purtătoare prezintă un risc de 50% de a transmite mutația DMD la fiecare sarcină. Fiii care moștenesc mutația vor fi întotdeauna afectați, în timp ce fiicele care moștenesc mutația vor fi purtătoare și pot sau nu să dezvolte cardiomiopatie.
Testarea genetică pentru identificarea mutației specifice la nivelul genei distrofinei se face în 2 etape: Prima etapă este testul MLPA (multiplex ligation-dependent probe amplification), pentru identificarea delețiilor sau duplicațiilor la nivelul exonilor. În cazul unui rezultat negativ, diagnosticul de DMD nu se exclude, fiind necesară a doua etapă – secvențierea fiecărui exon în parte, prin care sunt detectate mutațiile punctiforme.[1].
Diagnosticarea precoce este esențială pentru asigurarea unei calități a vieții optime pentru pacient.
Pentru a menține funcția musculară cât mai mult timp, diagnosticul și intervenția precoce sunt esențiale. Suspiciunea de DMD se ridică la un băiat care atinge mai târziu etapele motorii de referință (precum mersul și vorbirea) și la care creatin-kinazele (CK) au valori crescute. În această situație, testarea genetică este recomandare standard in ghidurile de diagnostic si îngrijire.[1]
Se poate pune diagnosticul de DMD prenatal prin teste genetice. După obținerea rezultatelor testelor prenatale, este importantă consilierea genetică care poate ajuta familiile să înțeleagă implicațiile rezultatelor și oferă îndrumare pentru gestionarea cazului.
Diferite teste genetice îi pot indica medicului tipul de mutație, aspect important, deoarece sunt disponibile resurse și terapii diferite pentru a gestiona diferitele tipuri de mutații.
Diagnosticul timpuriu permite accesul rapid la îngrijiri de specialitate. Astfel, copilul sau adolescentul începe tratamentul cât mai curând posibil, ceea ce poate contribui semnificativ la încetinirea progresiei bolii. O intervenție medicală la momentul oportun, înainte de instalarea simptomelor, poate ajuta la menținerea funcției musculare a pacientului pentru o perioadă mai îndelungată.
Un alt beneficiu important al diagnosticării precoce este accesul la consiliere genetică. Aceasta oferă posibilitatea de a testa membrii familiei care ar putea fi expuși riscului de a dezvolta aceeași afecțiune, permițând astfel identificarea riscului de apariție a bolii în sarcinile viitoare.
În prezent există opțiuni de tratament disponibile, inclusiv medicamente care vizează cauza fundamentală a bolii, ajutând organismul să producă o formă funcțională a distrofinei.
Tratamentul DMD este personalizat în funcție de nevoile individuale ale pacienților și trebuie inițiat de către medicul specialist neurolog pediatru, care poate oferi informații și recomandări specifice. Echipa multidisciplinară de îngrijire a pacienților cu distrofia musculară Duchenne (DMD) ar trebui să includă neurologi, geneticieni, endocrinologi, fizioterapeuți precum si, medici ortopezi pentru gestionarea afecțiunilor osoase și articulare, cardiologi pentru tratamentul cardiomiopatiei, și pneumologi pentru monitorizarea funcției respiratorii.
În ciuda provocărilor pe care le prezintă, un diagnostic de distrofie musculară Duchenne (DMD) nu înseamnă că o persoană nu poate duce o viață împlinită și productivă. Platforma Duchenne&You cuprinde în plus și sfaturi practice pentru adaptarea stilului de viață, astfel încât fiecare copil să participe cât mai mult la activitățile de acasă și de la școală, permițându-i să se bucure de aceeași educație și să aibă aceleași ambiții ca orice alt copil.
Referințe:
- [1] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19945914/
- [2] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29306518/
- [3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1511106/