Prof. Michael Houghton :„În 20 de ani vom putea să prevenim majoritatea formelor de boală hepatică”
Apariția tratamentelor eficiente împotriva virusului hepatitic C ne permite să visăm mai departe, la o lume fără hepatita C. Dacă aceasta este o utopie sau un obiectiv posibil de atins ne-a explicat dr. Michael Houghton, cel care în 1989 a descoperit virusul hepatitic C.
Profesorul Houghton este în prezent șeful Departamentului de Virusologie al Universității din Alberta unde își continuă cercetările în domeniu, lucrând la un vaccin pentru hepatita C. Printre realizările sale se mai numără și identificarea genomului hepatitei D și descoperiri cu privire la mecanismele bolilor autoimune hepatice.
- Care sunt condițiile necesare pentru ca hepatita C să poată fi eradicată?
Cu noile medicamente putem acum să-i tratăm pe purtătorii virusului hepatitic C, iar cu testele diagnostice avem șansa să controlăm cu adevărat acest virus în rândul populației globului. Un lucru necesar este să dezvoltăm un vaccin. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, anual, 2-3 milioane de persoane se infectează cu virusul hepatitic C.
„Toată lumea știe că prevenția este mai bună decât vindecarea, așa că avem mare nevoie de un vaccin.” – Prof. Michael Houghton
În laboratorul meu din Alberta și în multe alte laboratoare se desfășoară o activitate intensă de cercetare pentru a se dezvolta un vaccin. Cel la care lucrăm noi ne așteptăm să fie utilizabil în practica clinică în 2-3 ani și sunt optimist în acest sens. Istoric, atitudinea cu privire la dezvoltarea unui vaccin împotriva virusului hepatitic C a fost pesimistă, dar eu sunt convins că este posibil, iar studiile pe care le-am făcut pe animale demonstrează că se poate dezvolta un vaccin eficient împotriva acestui virus. Eu sunt convins că se poate și, împreună cu colaboratorii mei, lucrăm din greu ca să îndeplinim acest obiectiv.
- Care sunt aspectele care fac dezvoltarea unui vaccin împotriva hepatitei C atât de dificilă?
Una dintre problemele care stau împotriva dezvoltării unui vaccin este marea heterogenitate a virusului, faptul că există atâtea tulpini. Însă, ceea ce am arătat în două lucrări recente, de aici, de la Universitatea din Alberta, este faptul că, la oamenii cărora li s-a administrat un vaccin derivat dintr-o singură tulpină s-a putut neutraliza infectivitatea majorității tulpinilor care circulă pe plan mondial. Așa că am ne-revizuit perspectiva asupra fezabilității vaccinării. Cândva se credea că anticorpii neutalizează o singură tulpină. În prezent știm că acest lucru nu este adevărat. Putem genera anticorpi cu reactivitate încrucișată largă, folosind un vaccin dintr-o singură tulpină. Și am confirmat acest lucru într-o lucrare pe care am publicat-o cu câteva luni în urmă.
- Aș vrea să discutăm și despre celelalte domenii de interes ale cercetării dumneavoastră. De exemplu, sunteți primul care a secvențiat genomul virusului hepatitic D.
Virusul hepatitic D a fost descoperit de dr. Mario Roseto în anunl 1977 în Torino, care a identificau un antigen neobișnuit la pacienții cu hepatită B. Mulți ar fi considerat că este vorba de un artefact, dar el a înțeles că este mai mult decât atât și, în acest fel, a fost descoperit virusul hepatitic D. Rolul meu în istoria hepatitei D a fost că laboratorul meu din SUA a secvențiat pentru prima dată genomul și a arătat despre ce fel de genom este vorba. Am constatat că este vorba de un virus ARN foarte neobișnuit, care avea mai multe similitudini cu virusurile care infectează plantele decât cu virusurile umane. Este un virus foarte vechi și este interesant faptul că a persistat în popolația umană. Iar modul în care a făcut acest lucru a fost prin asocierea cu virusul hepatitic B, de care are nevoie ca să poată infecta oameni.
„Virusul D singur nu poate infecta oamenii decât în prezența virusului hepatitic B. Ce înseamnă acest lucru din punct de vedere medical? Înseamnă că dacă poți preveni infecția cu virusul hepatitic B, nu vei avea nici infecții cu virusul hepatitic D. ” – Prof. Michael Houghton
- Și, de asemenea, este nevoie de medicamente împotriva virusului hepatitic B, de vreme ce cele două virusuri se transmit împreună.
Unul dintre colegii mei de aici, dr. Lorne Tyrrell, împreună cu alți colegii din alte părți ale lumii a jucat un rol important în dezvoltarea primului tratament împotriva hepatitei B. Acesta a descoperit că lamivudina, medicament dezvoltat pentru a trata pacienții cu HIV, este activă și împotriva virusului hepatitic B. Aceasta a condus la aprobarea lamivudinei pentru tratamentul pacienților cu infecție cu VHB, ca și pentru cei cu HIV. În prezent avem versiuni mai potente ale lamivudinei pentru tratamentul pacienților cu VHB, dar, din păcate, aceste medicamente suprimă replicarea virală, însă nu eradichează virusul.
„În prezent, odată cu descoperirea medicamentelor care elimină virusul hepatitic C, toate companiile se întorc spre virusul hepatitic B, cu intenția de a dezvolta medicamente care se elimine virusul. Este o mare provocare, dar cred că, dispunând de cunoștințele din prezent despre modul de acțiune al virusurilor, este fezabil. Mă aștept ca în următorii 20 de ani să avem și medicamentente care să elimine complet virusul hepatitic B.” – Prof. Michael Houghton
- Deci, în 20 de ani vom avea o lume fără hepatita C și hepatita B?
Cred că în 20 de ani vom putea să prevenim majoritatea formelor de boală hepatică. Din nefericire, natura este foarte diversă și patogenii infecțioși se pricep să se adapteze la gazda umană. Și, tot din păcate, mai sunt și alte boli hepatice, multe feluri de afecțiuni autoimune care distrug ficatul, colangită sclerozantă primară care atacă ductele biliare ale ficatului și ciroză biliară primitivă, de asemenea o boală a ductelor biliare. Din fericire, nu sunt nici pe departe la fel de frecvente ca hepatita B și hepatita C, totuși, atunci când apar, consecințele sunt foarte grave. Este foarte greu să vindeci un asemenea pacient, iar pentru colangita sclerozantă primară nu avem la dispoziție niciun medicament. Mulți dintre acești pacienți au nevoie de transplant hepatic.
„Afecțiunile hepatice autoimune reprezintă un domeniu nou în cercetarea bolilor hepatice.” – Prof. Michael Houghton
Recent am identificat un pattern foarte neobișnuit de citokine și chemochine în sângele acestor pacienți și acest lucru ne spune că există un tip foarte specific de atac imun în ficatul acestor pacienți. De exemplu, am arătat într-o lucrare recentă că o chemokină care este de obicei asociată cu alergiile și astmul este crescută la pacienții cu boli hepatice autoimune. Se numește eotaxină și este o chemokină care, în mod normal, stimulează eozinofilele să migreze spre ficat. Această descoperire ne dă un indiciu despre modul în care îi putem diagnostica mai bine pe acești pacienți și, în al doilea rând, ne oferă o posibilitate de tratament.
- Puteți detalia despre relația dintre infecția cu virusurile hepatitice și alte afecțiuni ale ficatului, inclusiv boli autoimune?
Cred că este foarte posibil ca multe boli pe care nu le înțelegem în prezent să aibă o bază infecțioasă, un virus, bacterie, microbacterie care ar putea cauza multe afecțiuni comune. Dacă te gândești la bolile care invalidează populația globului, scleroză multiplă, encefalită, schizofrenie, boală inflamatorie intestinală, multe forme de autoimunitate, este foarte probabil să fie cauzate de agenți infecțioși, virali sau bacterieni. Tehnologia a avansat, în prezent, până într-un punct în care este mult mai ușor să identifici un agent infecțios, cu siguranță mai ușor decât acum 20 de ani, și chiar acum 10 ani.
„Mă aștept ca, pe parcursul următoarelor două decade, mulți agenți infecțioși să fie identificați drept acuze ale unor boli umane frecvente.” – Prof. Michael Houghton
De asemenea, multe infecții pe care le cunoaștem în prezent sunt slab controlate. De exemplu, gripa, sub a cărei amenințare ne aflăm tot timpul. Avem medicamente foarte puțin eficiente, la fel și vaccinurile, pentru a ne proteja de o pandemie de gripă. În fiecare iarnă, copiii mici și preșcolarii umplu spitalele cu o boală cauzată de virusul sincițial respirator. Sunt atât de multe infecții! Și, evident, mai este vorba și de infecțiile bacteriene. Toată lumea știe că multe antibiotice nu mai sunt eficiente împotriva populației bacteriene în continuă dezvoltare. Ne-am înșelat în ultimii 30 de ani, crezând că am biruit bolile infecțioase, dar nu este așa și cred că acest lucru ar trebui să ne preocupe. Când avem la dispoziție medicamente eficiente împotriva virusului hepatitic C, cred că ar trebui să le folosim. Și avem nevoie de mai multă cercetare pentru a aprofunda etiologia infecțioasă a multor boli umane.
Mai multe informații despre campania Eliminarea hepatitei C – aici
Profesorul Houghton povestește cum a descoperit virusul hepatitic C – aici
Despre importanța institurii precoce a terapiei interferon-free – aici
Profesorul Houghton comentează situația hepatitei C în România – aici