Nivelurile crescute de lipoproteina (a) se asociază cu risc cardiovascular mai mare pe 30 de ani la femei aparent sănătoase
Un nou studiu publicat în JAMA Cardiology arată că, la femeile aparent sănătoase, nivelurile crescute de lipoproteină(a) se asociază cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare pe termen lung, cu o creștere progresivă a riscului pe măsură ce valorile Lp(a) sunt mai ridicate. În plus, la niveluri foarte mari de Lp(a), analiza indică și un risc mai mare de accident vascular cerebral ischemic și mortalitate cardiovasculară.
Lp(a) este o particulă asemănătoare LDL-colesterolului (colesterolul „rău”), dar cu o componentă suplimentară care îi poate conferi un potențial aterogen și pro-trombotic mai mare. Particularitatea ei esențială, din punct de vedere clinic, este că nivelul Lp(a) este determinat în mare parte genetic și tinde să rămână relativ stabil de-a lungul vieții. Asta înseamnă că, spre deosebire de LDL-colesterol (care se modifică important prin dietă, medicație și stil de viață), Lp(a) este mai greu de „corectat” cu intervenții clasice.
Din acest motiv, mai multe dovezi științifice susțin că Lp(a) poate fi utilă pentru stratificarea riscului: adică pentru a identifica persoanele care, deși par „în regulă” pe baza factorilor tradiționali, au un risc cardiovascular mai mare pe durata vieții. În Europa, există recomandarea de a măsura Lp(a) cel puțin o dată în viață, tocmai pentru a depista valorile foarte ridicate.
Women’s Health Study
Analiza a folosit date din Women’s Health Study, o cohortă mare de femei fără boală cardiovasculară la momentul inițial. Au fost incluse 27.748 de femei la care Lp(a) a fost măsurată la începutul studiului, iar urmărirea a fost de aproape trei decenii (aproximativ 28 de ani, în medie).
Cercetătorii au urmărit apariția unor evenimente precum infarctul și alte evenimente cardiovasculare majore, boala coronariană, accidentul vascular cerebral ischemic și decesul cardiovascular, analizând cum se modifică riscul în funcție de nivelul Lp(a) măsurat la baseline.
Riscul începe să crească de la valori moderate și devine mai relevant la valori foarte mari
Rezultatul principal este că, în această populație de femei inițial sănătoase, riscul de evenimente cardiovasculare majore crește odată cu Lp(a), în mod gradat.
Un prag clinic important evidențiat în analiză este Lp(a) ≥ 30 mg/dL. Comparativ cu femeile cu valori foarte mici (sub 10 mg/dL), cele cu Lp(a) între 30 și 60 mg/dL au avut un risc relativ de evenimente cardiovasculare majore cu aproximativ 16% mai mare pe parcursul a 30 de ani. La valori foarte mari, de ≥ 120 mg/dL, riscul relativ a fost cu aproximativ 55% mai mare.
Studiul subliniază și un aspect practic: chiar dacă diferențele relative pot părea moderate, pe o perioadă de 30 de ani ele se traduc în diferențe mai mari de risc cumulat, adică în numărul de evenimente care apar pe durata vieții.
Accident vascular cerebral ischemic și mortalitate cardiovasculară: semnalul apare mai ales la valori foarte ridicate
O concluzie importantă este că asocierea cu AVC ischemic și deces cardiovascular devine mult mai evidentă la valori extrem de ridicate ale Lp(a). În analiza prezentată public, femeile cu cele mai mari valori de Lp(a) au avut un risc de AVC ischemic cu aproximativ 85% mai mare și un risc de deces cardiovascular cu aproximativ 86% mai mare, comparativ cu cele cu valori mai joase.
Această nuanță contează în practică: pentru multe persoane cu Lp(a) moderat crescută, discuția se va concentra pe rafinarea riscului coronarian și pe intensificarea prevenției generale; pentru cele cu Lp(a) foarte mare, miza devine identificarea unui grup care ar putea beneficia de o abordare preventivă mai intensă și, în viitor, de terapii țintite.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru screening și prevenție
Autorii subliniază că Lp(a) este ușor de măsurat și, tocmai pentru că este în mare parte genetic determinată, nu necesită testări repetate frecvente. Ideea de „o dată în viață” este pragmatică: dacă identifici o valoare foarte ridicată, ai informație relevantă pe termen lung.
Totuși, este important de clarificat ce poți face concret după un rezultat mare:
- În prezent, nu există încă o terapie aprobată pe scară largă care să scadă Lp(a) și să fi demonstrat că reduce evenimentele cardiovasculare.
- În schimb, există o strategie imediată, recomandată de majoritatea ghidurilor: scăderea agresivă a riscului global, adică optimizarea LDL-colesterolului, controlul tensiunii arteriale, managementul diabetului, renunțarea la fumat și intervenții de stil de viață. Cu alte cuvinte, dacă Lp(a) indică un „risc suplimentar”, răspunsul clinic este să reduci cât mai mult din riscul modificabil rămas.
În SUA, Lp(a) este considerată un factor care poate înclina decizia terapeutică în prevenția primară (de exemplu, când nu e clar dacă inițiezi sau intensifici tratamentul hipolipemiant).
De ce apare acum acest subiect mai des: terapiile țintite pentru Lp(a) sunt în dezvoltare
Interesul crescut pentru Lp(a) nu vine doar din epidemiologie, ci și din faptul că există mai multe terapii în dezvoltare care reduc semnificativ Lp(a), prin mecanisme moderne (de tip antisens/siRNA). În paralel, cardiologia așteaptă rezultatele studiilor clinice mari care vor răspunde la întrebarea esențială: dacă se scade Lp(a), scad și numărul de cazuri de infarct miocardic/AVC/ decese cardiovasculare?
Pentru pelacarsen, studiul de rezultate clinice Lp(a)HORIZON este menționat ca fiind relevant, cu rezultate așteptate în 2026 în mai multe surse. Pentru olpasiran, studiul OCEAN(a)-Outcomes este în desfășurare, cu finalizare raportată în jurul sfârșitului lui 2026 în literatura de specialitate.
Aceste rezultate vor influența direct cât de agresiv va fi recomandat screeningul și ce praguri vor deveni „acționabile” prin tratament țintit.
Chiar dacă Women’s Health Study are o urmărire excepțional de lungă și un număr mare de participante, rămâne un studiu observațional: arată o asociere puternică între Lp(a) și risc, dar nu poate demonstra singur că intervenția asupra Lp(a) reduce evenimentele (acesta este rolul studiilor de tip outcomes). În plus, cohorta include femei dintr-un context specific, iar generalizarea la toate populațiile trebuie făcută cu prudență.
Analiza din Women’s Health Study consolidează mesajul că Lp(a) este un determinant relevant al riscului cardiovascular pe durata vieții, inclusiv la femei fără boală cardiovasculară la momentul inițial. Riscul crește progresiv odată cu valorile Lp(a), iar la niveluri foarte ridicate apar asocieri mai puternice cu AVC ischemic și mortalitate cardiovasculară. În prezent, cea mai pragmatică utilizare a Lp(a) este identificarea persoanelor cu risc crescut pe termen lung și intensificarea măsurilor de prevenție asupra factorilor modificabili, în așteptarea rezultatelor trialurilor care vor arăta dacă scăderea țintită a Lp(a) reduce efectiv evenimentele cardiovasculare.
Citește și
- Lipoproteina (a), asociată cu un risc de 6 ori mai mare de ateroscleroză decât LDL-colesterolul. Testarea, recomandată pentru toți adulții
- De ce ar trebui să evaluăm lipoproteina(a) cel puțin o dată în viață
- STUDIU. Identificarea persoanelor la risc cardiovascular înalt, care necesită testarea lipoproteinei (a), facilitată de un algoritm AI
