Lipoproteina (a), asociată cu un risc de 6 ori mai mare de ateroscleroză decât LDL-colesterolul. Testarea, recomandată pentru toți adulții
LDL-colesterolul crescut este un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiovasculară aterosclerotică. Cu toate acestea, noile direcții de cercetare în domeniul prevenției bolilor cardiovasculare arată că există mai mulți biomarkeri care ar trebui evaluați pentru identificarea precisă a persoanelor la risc.
Un studiu recent, realizat pe date din UK Biobank, publicat în Journal of the American College of Cardiology (JACC), arată că o particulă de lipoproteină (a) este de până la 6 ori mai aterogenă ca LDL-colesterolul. Rezultatele au implicații clinice importante, având în vedere că societățile profesionale europene (ESC, EAS) recomandă testarea lp(a) o dată în viață pentru toți adulții. De asemenea, există mai multe terapii care țintesc lp(a) în dezvoltare, care au demonstrat deja rezultate semnificative în studiile clinice.
Deși particulele de LDL-colesterol sunt mai abundente în organism și contribuie în cea mai mare măsură la riscul de boală aterosclerotică, există și alte tipuri de lipoproteine și markeri ai profilului lipidic, mai puțin studiați, dar care contribuie la riscul rezidual de boală cardiovasculară. Lipoproteina (a) este o astfel de particulă, similară structural cu LDL-colesterolul, formată prin adăugarea de apolipoproteină (a) la apolipoproteina B de pe particulele LDL. În noul studiu s-a realizat o analiză genetică comparându-se variabilitatea apolipoproteinei B (apoB) de la nivelul lp(a) și LDL-c.
Studiul a inclus 502.413 persoane înscrise în UK Biobank. Prin analiza genomului, cercetătorii au identificat două grupuri de gene, dintre care 107 polimorfisme uninucleotidice (SNP-uri) asociate cu concentrațiile de Lp(a) și 143 SNP-uri corelate cu concentrațiile de LDL și s-a evaluat relația dintre variațiile genetice ale apoB din aceste particule și boala coronariană.
S-a descoperit că probabilitatea unui eveniment coronarian a fost cu 28% mai mare pentru fiecare creștere de 50 nmol/L a concentrației de apoB din Lp(a) și cu 4% mai mare pentru fiecare creștere cu 50 nmol/L a concentrației de apoB din LDL. Din aceste date, s-a calculat o capacitate aterogenă a Lp(a) de 6,6 ori mai mare decat cea a LDL.
Investigatorul principal al studiului, Jan Borén, a declarat pentru site-ul tctmd.com că “LDL colesterolul rămâne cel mai important factor de risc, însă există și alți factori de luat in calcul, dintre care Lp(a) este unul foarte important”.
Un alt studiu, publicat tot în JACC de cercetătorii de la Brigham and Women’s Hospital din Boston, Massachusetts, a comparat riscul cardiovascular asociat cu Lp(a) versus alte particulele care conțin apoB.
Acest studiu, cu 355.912 de participanți, a arătat că fiecare creștere de 100 nmol/L a apoB în particulele non-Lp(a) a fost asociată cu o creștere de 5% a riscului de evenimente cardiovasculare majore, iar fiecare creștere de 100 nmol/L a apoB din Lp(a) a fost asociată cu un risc cu 24% mai mare.
“Știm că scăderea colesterolului plasmatic total a avut succes în reducerea riscului de infarct miocardic. Cu toate acestea, chiar și atunci când avem valori optime ale colesterolului LDL, încă există un risc rezidual semnificativ de boală cardiovasculară. Mulți cercetători depun eforturi pentru a explica rolul altor lipoproteine în acest risc rezidual” a mai declarat Jan Borén.
Spre deosebire de LDL-C, Lp(a) este puternic influențată de profilul genetic, nivelul acesteia depinzând în până la 90% din cazuri de moștenirea genetică (genele LPA, APOE sau PCSK9). Astfel, ghidurile ESC/EAS recomandă măsurarea valorilor Lp(a) o dată în viața pentru a putea identifica persoanele cu risc crescut de boală cardiovasculară aterosclerotică.
La ora actuală există în dezvoltare mai multe terapii care folosesc ARN mic interferent (siRNA) care vizează gene ale Lp(a). Printre acestea se numără lepodisiran, olpasiran și zerlasiran, muvalaplin și pelacarsen, ultimul fiind în stadiul cel mai avansat de dezvoltare, cu date care vor fi publicate in 2025.
Citește și
- #AHA23. Scăderea LDL-colesterolului prin editare genică: 50% reducere cu o doză din terapia VERVE-101 la persoanele cu hipercolesterolemie familială
- STUDIU. Persoanele cu hipercolesterolemie familială prezintă risc crescut de infarct miocardic acut asociat COVID-19
- Inclisiran, prima terapie bazată pe tehnologia de interferență ARN, aprobată în Uniunea Europeană pentru tratamentul adulților cu hipercolesterolemie sau dislipidemie mixtă