România nu este încă pregătită pentru implementarea inteligenței artificiale în sănătate. Un nou raport OMS evidențiază bariere sistemice importante
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2024–2025) analizează nivelul de pregătire al statelor din Regiunea Europeană pentru integrarea inteligenței artificiale în sănătate, într-un context de transformare tehnologică accelerată. Deși AI promite îmbunătățirea îngrijirii pacienților și reducerea presiunii asupra sistemelor de sănătate, OMS atrage atenția asupra riscurilor legate de etică, guvernanță și responsabilitate, în absența unor cadre clare de implementare.
Profilurile prezentate în noua publicaţie OMS explorează șase teme: contextul strategic și operațional, implicarea părților interesate și consolidarea capacității forței de muncă, peisajul de reglementare și juridic, guvernanța datelor medicale, aplicațiile și oportunitățile de utilizare a AI pentru sănătate și barierele în calea adoptării AI în asistența medicală.
Constatările evidențiază atât oportunități, cât și bariere, de la îmbunătățirea îngrijirii pacienților și a rezultatelor în materie de sănătate și reducerea presiunii asupra forței de muncă din domeniul sănătății, până la provocări persistente, cum ar fi incertitudinea juridică, accesibilitatea financiară și calitatea datelor.
Pe baza răspunsurilor, a fost realizat profilul României în ceea ce priveşte inteligenţa artificială şi domeniul sănătăţii. Principalele concluzii:
- În România, nu există o strategie naţională/plan de acţiune/politici naţionale pentru inteligenţa artificială în sănătate
- Lipsesc programele de educaţie şi training în domeniul inteligenţei artificiale pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii
- Nu există ghiduri şi îndrumare practică specifică legat de aspectele etice şi riscurile utilizării inteligenţei artificiale în sănătate
- Nu există standarde de răspundere juridică pentru sistemele de inteligență artificială
- Nu există politici și procese pentru guvernarea AI
- Nu există strategii și cadre de guvernanță naționale privind datele medicale
- Nu a fost raportată înfiinţarea centrelor de date privind sănătatea
Principalele oportunități legate de inteligenţa artificială care stimulează dezvoltarea în domeniul sănătăţii raportate de ţara noastră sunt reprezentate de reducerea inegalităților şi îmbunătățirea îngrijirii pacienților și a rezultatelor în domeniul sănătăţii, urmate de reducerea presiunii asupra forței de muncă din domeniul sănătății şi creșterea eficienței sistemului de sănătate. Cea mai puţin importantă oportunitate considerată la nivelul României a fost reprezentată de avansarea cercetării în domeniul sănătății și accelerarea descoperirii medicamentelor.
Principalele bariere care împiedică adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale în sectorul sănătății în Romania au fost considerate următoarele: strategia, infrastructura, calitatea datelor și standardelor şi accesibilitatea financiară, urmate de incertitudinea juridică şi capacitate, iar apoi de procesele de aprobare a produselor de tip AI, dovezi şi impact cultural. Cele mai puţin importante bariere în calea implementării AI în sănătate au fost considerate potenţialele concedieri de la locul de muncă, încrederea şi impactul asupra mediului.
România prezintă o strategie intersectorială pentru inteligența artificială, însă nu şi una specifică pentru sănătate. La nivel de regiune, 8% dintre ţări au declarat existenţa unei strategii specifice domeniului sănătăţii pentru AI. Guvernul României a creat programe pentru parteneriate transfrontaliere și colaborări de cercetare privind inteligența artificială pentru asistența medicală și dezvoltarea terapeutică.
În ceea ce priveşte modul în care are loc supravegherea și implementarea inițiativelor naționale de inteligență artificială în sectorul sănătății, România nu are o agenție sau un organism/unitate guvernamentală existentă sau nouă, un consiliu sau comitet consultativ de experți, un organism sau o entitate independentă nouă, finanțată de guvern, măsuri sau prevederi legislative pentru guvernanța și supravegherea AI în sectorul sănătății, dar are mai multe agenții sau organisme/unități cărora le revin responsabilitățile în acest sens.
Legat de abordările de elaborare a legislaţiei sau a altor măsuri pentru dezvoltarea şi utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială, în România au fost raportate următoarele: modificarea legilor și politicilor existente, modificarea legilor și politicilor existente în conformitate cu viitoarea legislație a Uniunii Europene, elaborarea unor noi legi și reguli obligatorii cuprinzătoare privind inteligenţa artificială, adoptarea unei abordări bazate pe riscuri.
De asemenea, a fost raportată absenţa următoarelor abordări în România, pe perioada derulării sondajului OMS: evaluarea lacunelor din legile și politicile existente, elaborarea unor îndrumări cuprinzătoare privind aplicarea legilor și politicilor existente, elaborarea de noi legi și reguli obligatorii specifice sectorului privind AI, elaborarea de îndrumări specifice sectorului și de legislație neobligatorie (de exemplu, principii etice) privind AI, elaborarea de coduri de practică voluntare și proceduri standard elaborate de companii, asociații industriale și organisme de standardizare.
În ceea ce priveşte etica şi evaluarea riscului, în România a fost raportată absenţa tuturor următoarelor puncte: ghiduri pentru abordarea implicațiilor etice care decurg din dezvoltarea și utilizarea AI în sectorul sănătății sau în diferite sectoare, liste de verificare sau instrumente de etică pentru a ghida dezvoltarea și implementarea responsabilă a sistemelor de AI în sectorul sănătății, îndrumare practică specifică privind evaluarea impactului algoritmic, îndrumare practică specifică privind evaluarea impactului asupra protecției datelor, îndrumare practică specifică privind AI şi evaluarea impactului asupra drepturilor fundamentale.
La nivelul României, din punct de vedere al răspunderii legale, nu au fost emise ghiduri pentru producători și utilizatori privind aplicarea regimurilor de răspundere existente în cazul AI pentru sănătate, nu a fost stabilit un nou regim de răspundere pentru producători și utilizatori, adaptat AI pentru sănătate şi nici nu a fost stabilit un nou regim de răspundere pentru producători și utilizatori, adaptat AI, dar nu specific domeniului sănătății.
În ceea ce priveşte utilizarea secundară a datelor medicale pentru cercetări de interes public legate de sănătate, în România au fost emise ghiduri privind utilizarea secundară a datelor medicale pentru cercetare, iar datele sunt extrase în mod curent din dosarele electronice de sănătate, importate și integrate în registre regionale/locale sau naționale. Nu există însă politici care permit autorităților publice să extragă date din dosarele electronice de sănătate pentru crearea de registre și baze de date, reguli pentru partajarea datelor medicale cu companii private pentru cercetare de interes public, reguli pentru schimbul transfrontalier de date medicale în scopuri de cercetare.
Citeşte şi:
- #EHU. Legea privind Inteligența Artificială în UE: ce beneficii aduc noile tehnologii și cum sunt protejate datele cetățenilor?
- Stabilirea unui diagnostic medical cu ajutorul AI: avantaje și limitări GPT-4V
- Accelerarea transformării digitale a sănătății în Europa: cum au progresat Statele Membre în ultimii 2 ani?