Persoanele care adorm târziu și sunt mai active seara au un risc mai mare de infarct miocardic și accident vascular cerebral
Nu toți oamenii funcționează optim dimineața. Pentru unii, energia maximă apare seara târziu, iar trezitul devreme este o luptă zilnică. Acest tipar, cunoscut sub numele de cronotip de seară, este adesea tratat ca o simplă preferință personală. Un nou studiu amplu sugerează însă că lucrurile sunt mai complexe: persoanele cu cronotip de seară au, în medie, o sănătate cardiovasculară mai slabă și un risc mai mare de boli cardiovasculare, iar mecanismul pare să fie legat în principal de stilul de viață.
Cercetarea, realizată pe peste 320.000 de participanți din UK Biobank, aduce una dintre cele mai clare dovezi de până acum că „pasările de noapte” nu sunt dezavantajate biologic în mod inevitabil, ci mai ales prin acumularea unor factori de risc modificabili.
Cronotipul descrie preferința biologică a unei persoane pentru anumite ore de somn și activitate. La un capăt al spectrului se află persoanele „matinale”, care se trezesc ușor dimineața și sunt mai productive în prima parte a zilei. La celălalt capăt se află persoanele cu cronotip de seară, care adorm târziu, se trezesc greu și ating vârful de energie mai târziu în cursul zilei. Majoritatea populației se situează undeva la mijloc, într-o zonă intermediară.
Aproximativ 8–11% dintre adulții de vârstă medie și vârstnici au un cronotip clar de seară. Problema nu este preferința în sine, ci nepotrivirea dintre ceasul biologic intern și cerințele sociale – program de lucru fix, expunere la lumină artificială, mese neregulate. Această „decalare circadiană” poate influența somnul, alimentația, activitatea fizică și chiar reglarea metabolică.
Cum a fost realizat studiul
Autorii au analizat datele a 322.777 de persoane cu vârste între 39 și 74 de ani, fără boli cardiovasculare la momentul inițial. Cronotipul a fost auto-raportat printr-o întrebare standardizată, iar participanții au fost împărțiți în trei categorii: cronotip de dimineață, intermediar și de seară.
Pentru a evalua sănătatea cardiovasculară globală, cercetătorii au folosit Life’s Essential 8 (LE8) – un scor dezvoltat de American Heart Association care integrează opt componente-cheie:
- dietă,
- activitate fizică,
- fumat,
- somn,
- greutate corporală,
- lipide sanguine,
- glicemie,
- tensiune arterială.
Scorul total variază între 0 și 100, valorile sub 50 indicând o sănătate cardiovasculară nefavorabilă. Participanții au fost urmăriți timp de aproape 14 ani pentru apariția infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.
Principalele rezultate
Comparativ cu persoanele cu cronotip intermediar, cele cu cronotip de seară au avut:
- o probabilitate cu 79% mai mare de a avea un scor LE8 nefavorabil;
- scoruri mai slabe pentru 6 din cele 8 componente ale sănătății cardiovasculare.
Cele mai mari diferențe au fost observate pentru:
- fumat (inclusiv expunerea la fumat pasiv),
- somn insuficient sau neregulat,
- activitate fizică redusă,
- control glicemic mai slab,
- greutate corporală mai mare,
- calitatea dietei.
În ceea ce privește evenimentele cardiovasculare, persoanele cu cronotip de seară au avut un risc cu 16% mai mare de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, comparativ cu cele cu cronotip intermediar. În schimb, cronotipul de dimineață nu a fost asociat cu un risc cardiovascular crescut.
Stilul de viață explică aproape tot riscul
Cercetătorii au arătat că aproximativ 75% din asocierea dintre cronotipul de seară și bolile cardiovasculare este explicată de scorul LE8 – adică de factori de stil de viață și factori metabolici modificabili.
Cu alte cuvinte, cronotipul de seară nu pare să crească riscul cardiovascular în mod direct, printr-un mecanism biologic inevitabil. Riscul apare în principal pentru că acest cronotip este asociat cu obiceiuri mai puțin favorabile pentru inimă.
Dintre componentele LE8, cel mai puternic mediator a fost fumatul (34% din asociere), urmat de somn (14%), glicemie (12%), greutate corporală (11%) și dietă (11%).
Persoanele cu cronotip de seară sunt, în general, mai expuse la mese neregulate sau luate târziu, la un nivel mai redus de activitate fizică, la somn insuficient în zilele lucrătoare (din cauza trezirii forțate pentru programul social sau profesional) și la o expunere mai mare la lumină artificială pe timpul nopții. În timp, această combinație poate întreține un „decalaj” între ceasul biologic intern și rutina zilnică, cu efecte indirecte asupra comportamentelor și factorilor metabolici care influențează riscul cardiovascular.
Aceste comportamente pot perturba ceasurile biologice periferice din ficat, pancreas, țesut adipos și sistemul cardiovascular, afectând metabolismul glucozei, reglarea tensiunii arteriale și inflamația. În timp, aceste modificări cresc riscul de boală cardiovasculară.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru practică și prevenție
Persoanele cu cronotip de seară ar putea beneficia cel mai mult de intervenții țintite pe stilul de viață.
Pentru clinicieni și pentru politicile de sănătate publică, cronotipul ar putea deveni:
- un indicator util pentru identificarea persoanelor cu risc mai mare,
- un criteriu de personalizare a recomandărilor privind somnul, alimentația și activitatea fizică.
În loc de mesaje generale, abordările adaptate ritmului biologic ar putea crește aderența și eficiența intervențiilor preventive.
Acest studiu de mari dimensiuni arată că legătura dintre „a fi pasăre de noapte” și bolile cardiovasculare este reală, dar în mare parte explicată de factori modificabili. Cronotipul de seară nu este un factor de risc în sine, ci un semnal de alarmă care indică necesitatea unei atenții sporite asupra stilului de viață.