Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre terapiile țintite împotriva HIV și EBV

  • Podcast
Ruxandra Schitea
03 noiembrie 2022
Citit de 103 ori.

Podcastul #știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 1 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Biroul Regional al OMS pentru Europa: informații despre cum să ne protejăm de gripă și Covid-19 în această iarnă

„Se presupune că ar trebui ca fiecare stat din Regiunea Europeană a OMS să urmeze aceste sfaturi și să implementeze campanii adecvate pentru a susține vaccinarea anti-gripală și vaccinarea anti-COVID. Nu aș comenta nimic despre ce se întâmplă în România, însă nu pot să nu constat că suntem la începutul lunii noiembrie și nu am văzut niciun efort de comunicare pe niciuna dintre cele două tipuri de vaccinare. (…)

Cred că ar fi nevoie de o campanie de vaccinare comună. Putem să vorbim în această perioadă, toamna anului 2022, pentru prima dată despre faptul că epidemia de gripă foarte probabil se va suprapune în timp cu o creștere a numărului de cazuri de COVID. Este una dintre ipotezele enunțate încă de la începutul pandemiei, aceea că la un moment dat să avem nevoie chiar de un vaccin comun pentru amândouă, oricum de o abordare comună pentru ambele boli din perspectiva vaccinării. Un alt element care cred că e important pentru a ne face să înțelegem de ce avem nevoie de aceste campanii de conștientizarea riscului este că în continuare vorbim mai mult sau mai puțin despre aceleași categorii de risc pentru ambele boli – persoane cu boli cronice, persoane înaintate în vârstă, persoane care ar putea beneficia cel mai mult de vaccinarea anti-gripală și anti-COVID. Acesta este iar un mesaj important, anume că cele două tipuri de vaccinări în principal ar trebui să se adreseze persoanelor la risc de îmbolnăvire și de forme grave de boală.

Cred că mai este un al treilea element, din punctul meu de vedere, mergând dincolo de vaccinarea anti-COVID-19, deschidem o fereastră de oportunitate pentru a restarta ideea de vaccinare în România, care din păcate, în ultimele luni a fost destul de mult compromisă. Nu se mai discută în spațiul public despre vaccinarea anti-COVID, nici despre vaccinarea anti-HPV, foarte puțin despre vaccinarea anti-gripală. Cred că în România este nevoie de resetarea acestei discuții publice despre valoarea vaccinării și punându-le împreună cred că ne ajută.

Unde ar fi punctul mai slab al acestei abordări în comun? Ar ține de faptul că pe de-o parte avem vaccinurile anti-gripale a căror eficacitate știm că este undeva la 50%, pe de altă parte avem vaccinuri cu eficacitate mult mai ridicată pentru COVID-19. Mai este o chestiune care poate fi o barieră, mai ales pentru cei care nu s-au vaccinat până acum cu cele trei doze de vaccin anti-COVID și ar trebui să facă acum varianta actualizată – nu avem date acum să ne spună dacă persoanele respective ar putea face această doză de vaccin actualizat de la început sau după ce fac două sau trei doze din vaccinul de origine. Aici poate fi o problemă pentru acele categorii de persoane.”

Noi date privind cazurile de miocardită și pericardită în rândul adolescenților de sex masculin, post-vaccinarea anti-COVID-19

„Cel mai important mesaj – este bine că știm că pot apărea aceste efecte secundare. Sunt date, cu excepția unei incidențe ceva mai mari, pe care noi le știam deja din studiile clinice cu vaccinurile respective, și anume probabilitatea de a apărea cazuri de miocardită și pericardică la bărbați în general cu vârsta de până la 39 de ani. De ce spun că e important? Deoarece dacă știi ce ar putea să apară ești și atent la semnele care ar putea să indice în acest caz miocardita și pericardita, cu atât mai mult cu cât fenomenele se întâlnesc în prima săptămână de după vaccinare.

Aceste date noi ne arată o incidență mai mare decât cea pe care o știam. Vorbim despre 1 caz la 200.000 de doze administrate inițial, prima doză de vaccin, un caz la 30.000 după a doua doză de vaccin și 1 la 50.000 după a treia doză. Aici este o discuție dacă nu cumva aceste date sunt influențate de monitorizarea crescută a semnelor pentru miocardită și pericardită, comparativ cu ceea ce se întâmpla înainte de pandemie sau se întâmplă în mod uzual în cazul bărbaților tineri. De multe ori aceste cazuri nu ajung să fie diagnosticate pentru că sunt autolimitante, după un număr de zile se rezolvă de la sine. Apariția unui simptom inflamator cu febră, tahicardie, inima bate mai repede, se rezolvă cu antiinflamatorii și de multe ori până acum multe dintre cazuri treceau poate pe sub radar.”

Terapii țintite împotriva HIV și EBV: anticorpii monoclonali pot stimula capacitatea sistemului imunitar

„Sunt două aspecte aici – o dată în privința infecțiilor HIV, progresele au fost incredibile în ultimii 20 de ani, iar acum nu greșim dacă vorbim despre infecția HIV ca o infecție cronică. Pe de altă parte, există în continuare această preocupare de a găsi variantele care să ducă la vindecarea infecției cu HIV, iar studiul despre care vorbim este unul de fază I, fază II A, adică este foarte la început. Aduce zona aceasta a biotehnologiei, a anticorpilor monoclonali ca posibilă variantă pentru a îmbunătăți rezultatele pe termen lung, nu vorbim încă despre vindecare, dar oricum vorbim despre sustenabilitatea răspunsului pe termen lung la cei infectați cu HIV.

Pe de altă parte, EBV, care reprezenta până de curând un paragraf în cursurile de virusologie, se dovedește mult mai important decât credeam. A fost o publicație în acest an care vorbește despre acest virus ca fiind principala cauză pentru apariția sclerozei multiple, de unde și nevoia de a găsi variante cum ar fi vaccinuri care ar putea asigura imunitatea față de această infecție sau soluții de tratament. Din câte știu, în acest moment nu există soluții țintite pentru EBV. La fel, dezvoltarea anticorpilor monoclonali ar putea să asigure o protecție față de infectarea cu virusul Epstein-Barr.

Vorbim despre biotehnologie, anticorpi monoclonali, parte din acest domeniu, care vin în zona bolilor infecțioase. Nu am văzut genul acesta de informații până înainte de pandemie. Acesta este încă un semn că bolile infecțioase au revenit în atenția lumii cercetării și iată, biotehnologia vine și promite după reușita cu ARNm, cu anticorpii monoclonali.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Combinarea nanoterapiei cu tehnologia ARNm ar putea constitui un potențial tratament pan-variante SARS-CoV-2
  • Experiența organizațiilor și a rețelelor comunitare din timpul pandemiei evidențiază necesitatea implicării liderilor locali în promovarea aderenței la măsurile de sănătate publică

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤