Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trebuie să evităm medicalizarea excesivă a temei obezității. E nevoie de o abordare și la nivel individual dar și la nivelul societății și comunității”
1 din 3 copii vor fi supraponderali sau obezi până în 2050, conform unui studiu recent publicat în jurnalul The Lancet. În 2021, peste 93 de milioane de copii (cu vârste între 5–14 ani) și 80 de milioane de adolescenți (15–24 de ani) trăiau cu obezitate. Numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut alarmant de mult în ultimii 30 de ani. Nevoia strategiilor de prevenție a obezității, de combatere a factorilor de risc și de modificare a stilului de viață este din ce în ce mai evidentă. În lipsa unor intervenții care să adreseze acești factori, estimările arată că până în 2050, numărul copiilor și adolescenților cu obezitate va ajunge la un 361 de milioane la nivel global.
Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină (InoMed), a comentat în cadrul podcastului Știința360, pe Radio România Cultural, despre provocările asociate obezității, riscurile pe care le poate avea medicalizarea excesivă a acestei boli, precum și ce rol pot avea intervențiile personalizate în modificarea obiceiurilor de consum, în special când vine vorba despre alimentele ultraprocesate.
În ultimul timp s-a discutat adesea despre redefinirea obezității, fie că este vorba despre clasificarea acesteia în funcție de fenotip sau recunoașterea altor parametri în afară de IMC (indicele de masă corporală) pentru a obține o stratificare mai precisă și a oferi tratamentul potrivit, scopul final este dobândirea unei înțelegeri aprofundate asupra acestei boli. Ce am învățat în 100 de ani de cercetări în genetica obezității? Un articol publicat în International Journal of Obesity, ca parte a unui număr special care comemorează un secol de cercetare pentru obezitate, subliniază că, deși cercetările au făcut progrese semnificative, există încă multe obstacole care trebuie depășite pentru a avansa în înțelegerea geneticii obezității.
„Cred că vom asista la schimbări fundamentale în perioada următoare. Mă îndoiesc că acest trend de consum, comportamental, comercial și economic va putea continua. Pur și simplu va deveni nesustenabil din punct de vedere medical și al societății.
Știm că protejarea sănătății publice este un demers complicat. Avem experiența de zeci de ani în domeniul combaterii fumatului. Constatăm acum cât de complicată este reglementarea în domeniul consumului de alcool. Foarte greu se mișcă lucrurile în acest sens. Ne așteptăm ca, dacă vorbim despre alimente ultraprocesate, aceste reglementări să fie foarte dificil de implementat.
Faptul că nevoia acestor reglementări există pe agendă cred că reprezintă un pas înainte față de situația de acum 5-10 ani când astfel de discuții nu aveau loc, iar obezitatea era văzută foarte mult ca o chestiune de responsabilitate individuală și care ține foarte mult de comportamentul individual” – afirmă Dr. Geantă.
În edițiile anterioare ale podcastului Știința360, Dr. Marius Geantă a menționat faptul că, pentru a ne putea schimba obiceiurile într-un mod sănătos și sustenabil nu este suficient să avem o abordare individuală. Este nevoie de intervenții sistemice care să țintească obiceiurile comportamentale și de consum inclusiv la nivelul comunităților și societăților în sine. Dr. Geantă a subliniat importanța acestei abordări și în contextul combaterii obezității: Comportamentele care favorizează apariția obezității se desfășoară într-un ecosistem. E nevoie de o abordare și la nivel individual dar și la nivelul societății și la nivelul comunității. Acum, cu toții înțelegem de ce acest subiect apare din ce în ce mai mult în zona de preocupare medicală.
Un studiu publicat recent în jurnalul Nutrients a analizat impactul greutății și obiceiurilor alimentare ale părinților asupra alimentației copiilor preșcolari, subliniind rolul esențial al unei nutriții corecte în primii ani de viață pentru prevenirea problemelor de sănătate pe termen lung.
Intervențiile la nivel de comunitate și societate sunt esențiale pentru promovarea obiceiurilor și comportamentelor sănătoase, precum și pentru prevenirea bolilor cronice netransmisibile.
- Dr. Marius Geantă: „Trăim într-un ecosistem biologic, social și economic ce favorizează apariția bolilor cronice netransmisibile”
- Dr. Marius Geantă: „Pentru a preveni bolile cardiovasculare trebuie să schimbăm obiceiurile atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și sistem de sănătate”
Nu numai faptul că progresează lent reglementarea anumitor tipuri de alimente precum cele ultraprocesate, modificarea obiceiurilor de consum și implementarea strategiilor de prevenție a obezității, este o provocare în sine și abordarea terapeutică a acestei boli. Există în momentul de față tratamente și intervenții chirurgicale care și-au dovedit eficacitatea pe termen scurt. Pe măsură ce acestea devin din ce în ce mai accesibile, apare riscul de a medicaliza excesiv obezitatea și a prescrie astfel de terapii chiar și în cazurile în care mici modificări ale stilului de viață ar fi suficiente.
„Riscul cu care vine la pachet obezitatea este medicalizarea excesivă a temei. Deja se discută despre nevoia de a defini mai bine obezitatea. Cred că e important să tragem o linie foarte clară între ceea ce este medical și are nevoie de o rezolvare în interiorul sistemului de sănătate și ceea ce poate fi rezolvat în afara sistemului. Cu alte cuvinte, nu cred că ar trebui să ajungem în situația întâlnită și în alte patologii, de a încerca să abordăm pur medical situații care ar putea fi rezolvate și altfel.
În același timp, aceste intervenții medicale, că sunt tratamente cu pastile sau intervenții chirurgicale, au nevoie de modificarea stilului de viață, una susținută, au nevoie de o combatere a factorilor de risc. Faptul că sunt disponibile pastilele nu trebuie să ducă la scăderea interesului față de schimbarea stilului de viață”
Dr. Geantă continuă: „Sunt studii, publicate în ultimele zile, care arată că obezitatea este comparabilă cu fumatul, din punctul de vedere al numărului de tipuri de cancere cu care se asociază. Este un impact foarte mare. Genul acesta de argumente ar trebui să ne facă pe noi cei care suntem în sistemele de sănătate să ne gândim la strategii mult mai eficiente de prevenire a obezității și de management mai eficient al obezității tocmai pentru a scădea probabilitatea apariției acestor boli menționate”
Un studiu publicat în jurnalul Wiley a arătat cum consumul de alimente ultraprocesate ar putea fi redus cu până la 50% prin intervenții personalizate care țintesc factorii comportamentali. În cadrul programului au fost abordate strategii multiple pentru a evita caracteristicile problematice ale acestor alimente, inclusiv potențialul lor adictiv.
Programul a combinat educația despre alimentele ultraprocesate cu strategii bazate pe conștientizare și acceptare pentru a gestiona dorințele, planificarea individualizată a meselor, implicarea unui membru al familiei și sprijin financiar pentru achiziționarea de alimente mai sănătoase.
„Consumul de alimente ultraprocesate este un factor de risc comportamental, cum este și consumul de alcool, fumatul. Alt factor de risc este sedentarismul, activitatea fizică scăzută. Studiul e important pentru că arată, pe de-o parte că în momentul în care o persoană are parte de intervenții personalizate, rezultatele sunt evidente. Articolul vorbește despre scăderea cu până la 50% a consumului de alimente ultraprocesate. Este important pentru că alimentele ultraprocesate reprezintă cam ⅔ din alimentația unui adult din SUA și foarte multe țări Europene”
Dr. Geantă concluzionează: „Dacă citim într-o altă cheie acest studiu, ne dăm seama că genul acesta de intervenții sunt foarte greu de realizat pe scară largă. Fără să putem extinde concluziile de la nivelul unei persoane din cercetare, la un grup caracterizat socio-demografic și comportamental prin datele din acest studiu, genul acesta de intervenții, din punct de vedere al costurilor, devin foarte greu de susținut”
Obezitatea, consumul de alimente nesănătoase și sedentarismul reprezintă principalii factori de risc pentru creșterea incidenței cancerului în rândul tinerilor, conform unui studiu realizat de Societatea Americană de Cancer. Generațiile născute după 1960 (Generația X și Milenialii) au un risc crescut pentru 17 tipuri de cancere, printre care cancerul colorectal, ovarian și pancreatic. Există și alți factori de risc care influențează această creștere, precum consumul de alcool și lipsa vaccinării HPV.
În prezent, apar din ce în ce mai multe date cu privire la eficacitatea vaccinării anti-HPV în prevenirea cancerului de col uterin. Cele mai recente informații provin din Noua Zeelandă, unde, din momentul introducerii programului național de imunizare, vaccinarea anti-HPV a redus cu peste 65% numărul de cazuri de cancer de col uterin, cea mai mare eficacitate fiind observată în rândul persoanelor cu vârsta sub 16 ani. În același timp, persoanele vaccinate au avut un risc cu 34% mai mic să dezvolte modificări precanceroase ale colului uterin care necesită tratament medical.
„Nu e ceva nou, este ceva ce știam încă din 2008, din studiile clinice care au dus la aprobarea acelor vaccinuri. Primul element important adus de acest studiu este că, încă o dată, fixează vârsta optimă de vaccinare în jurul vârstei de 16 ani. Al doilea element important este că arată, din punctul de vedere al sănătății publice, impactul unui program de imunizare introdus în urmă cu 17 ani. Al treilea lucru important adus de studiu este o confirmare: protecția este împotriva cancerului de col uterin dar și împotriva apariției altor boli asociate infecției HPV – cancerul cavității bucale, cancerul de cap și de gât. Impactul este favorabil” – menționează Dr. Geantă.
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Deficitele în materie de educație influențează inegalitățile în controlul cancerului”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „În prevenția cancerului soluția nu este medicalizarea excesivă, ci găsirea unei abordări individualizate”
- PODCAST. Dr. Marius Geantă: „Pentru a optimiza programele de screening pentru cancer trebuie să începem să învățăm să vorbim cu oamenii, să înțelegem ce nevoi au”