Podcastul #știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 11 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, alături de alte știri despre cele mai recente inovații în medicină.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Soluțiile terapeutice pentru pacienții respectivi cu lupus erau epuizate. Nu mai erau alte variante. Exista această terapie CAR-T anti-CD19 care se utilizează în unele forme de cancer hematologic și care pe baza modului în care acționează și anume împotriva unor antigene cum este antigenul CD19 reușesc să producă un efect favorabil. Acest antigen și altele din clasa lui sunt prezenți și în unele forme de lupus eritematos sistemic.
Această formă de lupus este o boală autoimună, o boală care are un accent inflamator extrem de pronunțat. Reprezintă probabil adevărata formă de lupus. Există și forme mult mai ușoare care se tratează cu medicamentele pe care le știm de zeci de ani. Dar există și aceste cazuri foarte grave care duc la afectări renale, cardiace, pulmonare.
Ceea ce noi știm că este lupusul în general este acea boală care se vede sub o formă de fluture pe fața persoanei respective, aspectul de eritem în fluture. În cazul despre care vorbim, chiar dacă există, afectările cutanate nu sunt cele mai importante, ci afectările cardiace care pot merge până la insuficiență cardiacă, renală. Este un efect autoimun și pro-inflamator în tot organismul. Acesta este mesajul. Terapiile celulare care au un design făcut pornind de la celulele proprii fiecărei persoane sunt în măsură de fapt să aibă o interferență cu acest răspuns imun de tip celular. Am văzut date din multe studii clinice în zona de hemato-oncologie care susțin eficacitatea și siguranța administrării. Ceea ce este remarcabil aici este decizia ca în lipsa unor studii de fază 3 încheiate care să arate că această terapie CAR-T anti-CD19 este eficientă la pacienții cu lupus eritematos sistemic, totuși s-a luat decizia de administrare prin acest mecanism de compassionate use, tocmai pentru că datele științifice sunt suficient de solide, iar nevoia de tratamente a acestor pacienți este foarte foarte mare.”
Perioada optimă de izolare a persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 ar putea fi determinată pe baza unui scor personalizat
„Scorul personalizat înseamnă un indicator care în mod normal ar trebui să se aplice ideal fiecăruia dintre noi sau oricum unor grupuri numeric restrânse, în niciun caz întregii populații așa cum s-a utilizat în timpul pandemiei în perioada de izolare după diagnosticul pozitiv cu SARS-CoV-2. Sigur, în ultimele valuri, în valurile Omicron nu a mai existat această impunere legată de perioada de izolare, dar în valurile anterioare am văzut foarte multe discuții în jurul timpului necesar după ce o persoană este diagnosticată pozitiv, timpul necesar pentru a sta în izolare și a nu îi infecta pe ceilalți.
Această evoluție ar trece de la bazele populaționale către o abordare din ce în ce mai personalizată. Este ceva ce așteptam din punct de vedere științific să se întâmple. Suntem acum în punctul în care putem să vorbim despre acest scor predictiv care se bazează de fapt pe analiza mai multor factori cum ar fi cantitatea de virus, cât de severă este boala pe care o are persoana respectivă, dacă persoana respectivă a suferit sau nu un transplant de organ (asta are legătură și cu riscul individual crescut ca urmare a imunității scăzute pentru a face acceptarea organului respectiv mai ușoară) și contează, credeți sau nu, dacă persoana respectivă a fost vaccinată, când și cu câte doze. Pe aceste patru paliere de fapt s-au desfășurat patru studii, realizate încă de la începutul pandemiei și până în ianuarie acest an. Studiile au arătat că perioada de izolare poate să fie adaptată de la un caz la altul și poate să fie cuprinsă între un număr mai mic de zile (5 zile), putând merge până la 10 zile.”
Reapariția simptomelor COVID-19 după administrarea Paxlovid indică un răspuns imun puternic
„Paxlovid este probabil cel mai eficient medicament cu administrare orală împotriva SARS-CoV-2. Administrarea lui încă de la început are potențialul de a scădea încărcarea virală, chiar de a elimina virusul și de a preveni apariția formelor grave de boală. Exemplul notoriu este al președintelui american Joe Biden, care la câteva zile după primul episod de infecție a dezvoltat simptome asemănătoare pentru COVID-19, în prima fază fiind tratat și cu Paxlovid. Sigur a fost întrebarea de ce apare acest fenomen după administrarea Paxlovid, cunoscut fiind faptul că acesta este un medicament care are o eficacitate crescută, deci probabilitatea de reinfectare este foarte mică sau probabilitatea de a dezvolta din nou simptome de COVID-19 după o cură completă cu Paxlovid este de asemenea redusă sau chiar 0.
Fenomenul care explică de fapt reapariția simptomelor asemănătoare ține de modul în care sistemul imun al unor persoane reacționează față de ceea ce mai rămâne din virusul SARS-CoV-2 în căile respiratorii. Acele particule virale sunt în măsură să determine un răspuns imun intens. Este un fenomen care se mai întâlnește și în alte tipuri de infecții virale în care administrarea unui tratament antiviral duce la „omorârea” unei cantități foarte mari de particule virale care nu ajung să fie și eliminate din organism. Iar această cantitate este recunoscută de către sistemul imun ca nefiind proprie a organismului.”
Alte subiecte abordate în acest podcast:
- În formele severe de COVID-19 apar auto-anticorpi contra angiotensinei II care se corelează cu modificări ale tensiunii arteriale
- FDA a aprobat primul vaccin administrat femeilor gravide în trimestrul III pentru prevenția tusei convulsive la copii
- ECDC: În 2022 se înregistrează o creștere a cazurilor de infecție cu Corynebacterium diphteriae
- Metaboliții produși de microbiomul intestinal după consumul de carne roșie cresc cu 22% riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie 2022
- Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de diabet tip 1 la copii și adolescenți în contextul COVID-19
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre aprobarea vaccinurilor COVID-19 cu administrare nazală