Primii pacienți cu lupus eritematos sistemic, tratați în Germania cu o terapie celulară CAR-T, prin mecanismul de compassionate use
Cinci tineri – patru femei și un bărbat – sunt primii pacienți din lume cărora le-a fost administrată, în regim de ultimă instanță (compassionate use) terapia CAR-T anti-CD19 (utilizată în anumite tipuri de cancere hematologice) pentru tratamentul lupusului eritematos sistemic, o afecțiune autoimună severă și complexă, care poate afecta multiple organe (ca inima, plămânii, creierul, rinichii), iar pe termen lung se pot produce distrugeri ireversibile la nivel tisular.
Studiul a fost realizat în Germania, iar rezultatele publicate în Nature Medicine. Celulele T de la pacienții cu lupus au fost prelevate și modificate astfel încât, la reinfuzie, să atace celulele B ale pacienților. În lupus, celulele B produc autoanticorpi care, în loc să apere organismul împotriva agenților patogeni care invadează organismul, precum virusurile, atacă țesuturile sănătoase. Din punct de vedere conceptual, o epuizare profundă a celulelor B CD19+ și a plasmocitelor imature din țesuturi ar putea declanșa o resetare imună în LES care ar putea permite oprirea tratamentului imunosupresor.
„Datele noastre arată că tratamentul cu celule CAR T anti-CD19 nu doar că neutralizează în mod eficient celulele B la pacienții cu LES, dar duce și la remisiune. Prin urmare, efectul clinic al tratamentului este asociat cu abrogarea autoimunității la pacienții cu LES și rămâne prezent chiar și în urma reapariției celulelor B în organism”, au declarat autorii.
Toți cei cinci pacienți nu răspunseseră la multiple linii terapeutice anterioare, iar la trei luni ulterior administrării, cu toții au intrat în remisiune și sunt încă în remisiune – cea mai lungă remisiune este de 17 luni, în lipsa oricărui alt tratament pentru LES. Mai mult, terapia CAR-T a fost bine tolerată, cu forme ușoare de sindrom de eliberare de citokine.
Toți cei cinci pacienți aveau multiple organe afectate, dar după terapia CAR-T, simptomele severe, inclusiv artrita, oboseala, fibroza cardiacă și inflamația pulmonară, s-au ameliorat semnificativ. Testele au arătat că celulele B și-au revenit la aproximativ patru luni după tratament, dar nu au mai produs anticorpi anormali și pacienții au rămas în remisiune. Conform experților, aceste rezultate ar putea avea implicații majore și pentru alte boli autoimune, precum scleroza multiplă și artrita reumatoidă.
O altă direcție importantă de studiat a fost capacitatea sistemului imunitar de a reveni cel puțin la stadiul anterior administrării terapiei. Răspunsul imun a fost evaluat pentru mai multe vaccinuri, inclusiv rujeolă, rubeolă, hepatită B, tetanos și difterie, înainte și după terapie. Răspunsurile imune ale pacienților nu au fost substanțial diferite după tratament, ceea ce sugerează că acesta a vizat în primul rând celulele care produc autoanticorpi și nu a afectat suplimentar sistemul imunitar.
În Europa trăiesc aproximativ 250.000 de pacienți cu LES, majoritatea cazurilor fiind femei diagnosticate la vârste cuprinse între 14 și 45 de ani. Cauzele apariției nu sunt încă pe deplin înțelese, însă LES poate fi activat ca urmare a unor infecții virale, a administrării anumitor medicamente sau în urma anumitor schimbări survenite în pubertate și la menopauză.
Există, totuși, multiple provocări în astfel de abordări, precum nevoia de dovezi la scară largă pentru a fi extinsă indicația terapiilor, urmată de studii clasice de cost-eficiență, care în cazul terapiilor inovatoare sunt greu de obținut. Ca pas următor, autorii studiului plănuiesc să efectueze un studiu clinic extins, de tip basket trial, în care pacienții cu diferite tipuri de boli autoimune severe vor primi terapie cu celule CAR-T.
La fel ca și în cazul tratamentului cancerelor hematologice, va fi dificil să fie selectați pacienții cu o șansă reală de răspuns la terapie, iar această problemă este acutizată de lipsa metodelor de diagnostic avansat care ar trebui să însoțească terapiile înalt personalizate. De fapt, subiectul companion-diagnostics este în continuare o problemă și în cazul imunoterapiilor sau terapiilor țintite – tratamente care pot fi considerate mai puțin complexe decât terapiile celulare CAR-T, văzute ca standardul actual privind medicina personalizată terapeutică și însumând caracteristicile unei terapiile celulare, genice și imunoterapii. De exemplu, conform raportului „Unlocking the potential of precision medicine in Europe”, accesul redus la testarea biomarkerilor în UE limitează implementarea medicinei de precizie, iar statele din Europa Centrală și de Est sunt cele mai afectate de acest fenomen.
Citește și:
- Terapiile CAR-T în România: primii pacienți tratați cu succes la Institutul Clinic Fundeni. Care a fost parcursul de la studiile clinice la momentul actual
- Un nou tip de terapie celulară CAR-T in vivo, bazată pe ARNm, ar putea reduce formarea fibrozei miocardice
- Terapiile CAR-T, eficiente și în cazul tumorilor solide: primele rezultate pozitive în studii de faza I