#ESMO21. Realizarea profilului molecular tumoral, pentru toate cazurile de cancere rare, poate accelera dezvoltarea de noi terapii personalizate
Cancerele rare reprezintă 24% din toate tipurile de cancer întâlnite la adulți şi sunt cauza a peste 30% dintre decese. Opţiunile de tratament sunt limitate, iar dezvoltarea unor terapii eficiente pentru tumorile maligne rare este lentă, din cauza numărului scăzut de subiecţi care pot fi incluşi în studiile clinice. În ultimii ani, au apărut noi concepte de studii clinice, care permit includerea pacienților pe baza caracteristicilor moleculare ale tumorii și nu în funcție de localizarea tumorii – „basket trials”.
Multiple studii prezentate în cadrul Congresului Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) 2021 au evaluat utilitatea realizării profilului molecular pentru cancerele rare. Caracterizarea moleculară a tumorilor, pe lângă rolul esențial în diagnostic și administrarea terapiilor de precizie, are potențialul de a revela mecanisme moleculare care ar putea reprezenta ţinte acționabile, accelerând astfel procesul de dezvoltare a terapiilor pentru cancerele rare.
„Provocarea particulară a acestor tumori este că sunt dificil de studiat din cauza rarităţii şi, în lipsa unor modificări care pot fi ţintite prin terapii, interesul de a conduce studii clinice adecvate la acest grup de pacienţi este limitat. Prin identificarea modificărilor genetice acţionabile prin medicamente, deschidem uşa pentru studii clinice specifice care să exploreze noi terapii anticancer ţintite, permițând includerea unor populaţii restrânse de pacienţi şi accelerând dezvoltarea medicamentelor. Există încă un drum lung de parcurs, dar demonstrarea faptului că o proporție substanțială a pacienților prezintă modificări genetice care pot fi ţintite reprezintă un început promițător”, a afirmat Dr. Markus Joerger, oncolog în cadrul Kantonsspital St. Gallen, Elveţia.
Utilizarea tehnicilor NGS în practică este din ce în ce mai fezabilă – problemele legate de costuri și timp nu mai sunt relevante în multe țări și instituții. Însă complexitatea datelor extrase necesită un nivel de expertiză pe măsură, iar acest nivel poate fi atins doar în cadrul unor comitete multidisciplinare.
În continuare, vă prezentăm rezultatele a trei studii de la ESMO 2021, care au analizat variate tipuri de cancere rare (cancere de origine primară necunoscută, sarcom), dezvăluind multiple ţinte care ar putea fi explorate pentru noi terapii adresate tumorilor maligne rare.
Studiile prezentate la ESMO 2021
Într-unul dintre studii s-a utilizat WGS (whole genome sequencing) pentru a evalua eficacitatea unui algoritm de predicţie a tipului tumorii primare pentru cancerele de origine necunoscută. Algoritmul, denumit CUPPA, a prezis corect tipul tumoral primar pentru 84% dintre probe, atingând un nivel înalt de acuratețe pentru 95% dintre acestea. Utilizând doar predicţii cu grad de încredere ridicat, un diagnostic a fost stabilit pentru 11 din 22 de subiecţi cu cancer de origine necunoscută.
Un alt studiu, condus de Dr. Benedikt Westphalen, a analizat profilul mutaţional al pacienţilor cu tumori de origine necunoscută care au fost înrolaţi în studiul de fază II CUPISCO, în care sunt investigate terapiile ţintite şi imunoterapiile versus chimioterapia bazată pe derivaţi de platină. O serie de modificări genetice au fost identificate la aceşti pacienţi, minimum 30% dintre probe fiind considerate a prezenta modificări genetice care ar putea fi ţintite prin medicaţie. Pe baza profilului molecular, cazurile de cancer de origine necunoscută au putut fi grupate în multiple clustere, urmând ca relevanţa clinică a acestora să fie investigată.
În cadrul unui alt studiu, care a inclus 9.969 de tumori de tip sarcom, a fost realizat profilul genomic comprehensiv ADN şi ARN, utilizând FoundationOne Heme, pentru a analiza prezenţa rearanjamentelor, inclusiv a fuziunilor genice:
- 1.360 de rearanjamente au fost depistate în 1.351 de probe, la nivelul genelor EWSR1 (51%), STAT6 (17%), ALK (8%), BCOR (4%) şi NTRK1 (4%).
- În 66% din probe a fost detectat acelaşi rearanjament, atât la nivelul ADN-ului, cât şi ARN-ului.
Caracterizarea moleculară a tumorilor este implementată din ce în ce mai frecvent în clinică
În ultimul deceniu, numărul de modificări moleculare tumorale specifice care pot fi acţionate prin terapii ţintite a crescut substanţial, ceea ce a îmbunătăţit supravieţuirea pacienţilor cu cancer. Oncologia de precizie a fost revoluţionată de introducerea tehnologiilor de secvenţiere de nouă generaţie şi a programelor de realizare a profilului molecular tumoral. Managementul pacientului oncologic a început să se îndepărteze tot mai mult de abordarea “one size fits all”, iar medicina personalizată şi de precizie este deja o realitate în numeroase centre medicale. Astfel, sunt utilizate acele terapii ţintite care sunt benefice pentru anumiţi pacienţi, în funcţie de modificările moleculare specifice pe care le prezintă neoplaziile acestora.
Utilizarea noilor tehnologii pentru realizarea profilului molecular tumoral determină acumularea unei cantităţi impresionante de date genomice, care trebuie interpretate. În acest context, este necesară implementarea unui comitet multidisciplinar (molecular tumor board – oncologi, patologi, geneticieni, bioinformaticieni etc.), care să asigure expertiza necesară interpretării acestor date complexe, astfel încât să poată fi luate cele mai potrivite decizii terapeutice pentru fiecare pacient în parte. Necesitatea abordării interdisciplinare este subliniată şi de nesiguranţa declarată a clinicienilor în interpretarea datele provenite din secvenţiere.
„Complexitatea datelor pe care le extragem prin tehnologiile moderne NGS necesită expertiză adecvată în cadrul echipei care tratează astfel de pacienţi. Interpretarea datelor ar putea fi asistată de un comitet multidisciplinar (molecular tumor board) sau prin pachete de servicii care oferă informaţii adiţionale pentru clinicieni, incluzând funcţionalitatea modificărilor genetice specifice, referinţe către literatura de specialitate şi sugestii pentru terapii”, a completat Dr. Markus Joerger.
Despre neoplaziile rare
În categoria tumorilor maligne rare sunt incluse peste 300 de subtipuri histologice de cancer, care au o incidenţă mai scăzută de 6/100000/an. Din cauza incidenţei scăzute, există un număr limitat de studii adresate acestor neoplazii. Pacienţii care au o formă rară de cancer se confruntă cu numeroase probleme: diagnosticul este stabilit tardiv şi cu dificultate, există puţini medicii cu expertiză în managementul acestor cazuri, opţiunile terapeutice sunt limitate, iar cunoştinţele despre aceste tumori sunt adesea insuficiente pentru a asigura acordarea unor îngrijiri medicale adecvate.
Citeşte şi:
- #ESMO21. Trastuzumab deruxtecan îmbunătățește supraviețuirea fără progresie în linia a doua de tratament a cancerului de sân HER2-pozitiv avansat
- #ESMO21. Imunoterapia cu pembrolizumab prelungește supraviețuirea în cancerul de col uterin recurent, persistent sau metastatic, în linia I de tratament
- STUDIU. Alegerea tratamentului oncologic în cadrul unui Molecular Tumor Board poate crește ratele de supraviețuire pentru pacienții cu cancere avansate