Terapiile CAR-T în România: primii pacienți tratați cu succes la Institutul Clinic Fundeni. Care a fost parcursul de la studiile clinice la momentul actual
Terapia CAR-T (chimeric antigen receptor T cells) este un tip special de imunoterapie care impune un nou standard în personalizarea tratamentului pentru cancer. Experții ASCO (Societatea Americană de Oncologie Clinică) o definesc drept „terapie genică, terapie celulară și imunoterapie”. Simplificat, terapiile CAR-T reprezintă o metodă nouă care folosește activarea sau „învățarea” propriului sistem imun al organismului pentru a lupta țintit împotriva celulelor tumorale, neafectând celulele celorlalte țesuturi, așa cum se întâmplă în cazul tratamentelor clasice (chimioterapie, radioterapie sau chiurgie). Primele două terapii celulare CAR-T care au primit aprobare din partea EMA (Agenția Europeană a Medicamentului), în 2018, au fost tisagenlecleucel (denumire comercială Kymriah) și axicabtagene ciloleucel. Au urmat și alte aprobări de diferite tipuri de terapii CAR-T, cu indicații în cancere hematologice.
Primii pacienți adulți și copii au fost tratați cu succes la Institutul Clinic Fundeni cu terapia celulară CAR-T, care reprezintă cel mai înalt nivel de personalizare a unui tratament disponibil acum. Până la finalul lunii mai, conform declarațiilor Prof. Dr. Alina Tănase, celulele au fost recoltate, transmise la un centru din afara țării și s-au întors ca tratament infuzabil pentru cinci persoane – doi pacienți copii și un adult au primit terapia, iar următorii doi pacienți urmează să primească infuzia unică.
„Vorbim despre o terapie complet diferită față de un medicament în percepția sa clasică, despre o terapie «vie» care se regăsește în organism atât timp cât există un antigen care poate fi țintit. Spre deosebire de un medicament clasic, terapia CAR-T (chimeric antigen receptor-T cell) este creată special pentru fiecare pacient în parte, de aceea și procesul de fabricație necesită o schimbare radicală, de la producție, la logistică și administrare”, a declarat Prof. Dr. Alina Tănase, medic hematolog la Institutul Clinic Fundeni și președintele Societății Române de Transplant Medular, pentru Hotnews.ro.
În România, este momentan disponibilă prima terapie CAR-T, Kymriah, care este indicată în:
- tratamentul pediatric și al tinerilor de până în 25 de ani, care suferă de leucemie limfoblastică acută cu celule B (ALL), refractară sau în recidivă
- tratamentul pacienților adulți cu limfom difuz cu celule B mari (un tip de limfom non-Hodgkin) recidivant sau refractar, după cel puțin două terapii sistemice
Așa cum arată și indicațiile de tratament, terapia CAR-T este indicată numai după ce pacienții primesc anterior multiple linii de tratament, precum chimioterapia sau transplantul de celule stem hematopoietice, iar cancerul continuă să avanseze sau recidivează.
În plus, la începutul lunii mai 2022, Comisia Europeană a extins indicația terapiei pentru tratamentul pacienților adulți cu limfom folicular refractar sau recidivant după două sau mai multe linii de terapie sistemică. Terapia nu este administrată în România pentru această indicație la acest moment.
Cum pot avea acces pacienții români la această terapie?
După ce pacientul primește diagnosticul pentru una dintre afecțiunile de mai sus, începe tratamentul convențional pentru cele două tipuri de cancer, iar dacă recidivează sau nu răspunde la liniile de tratament administrate, medicul curant hematolog poate pregăti dosarul acestuia și îl va transmite către Comisia de terapii celulare în Ministerul Sănătății, care analizează toate propunerile din toate centrele de hematologie din țară. Comisia va analiza în detaliu cazul, cu indicațiile și contraindicațiile aferente, iar în funcție de rezultatul evaluărilor, procesul de creare și administrare a terapiei ar putea începe.
Accesul la aceste terapii este asigurat prin Programul de Oncologie derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în care există un subprogram dedicat terapiilor celulare.
Important de menționat că, la momentul actual, singurul centru acreditat pentru efectuarea tratamentului cu terapia CAR-T este cel de transplant medular din cadrul Institutului Clinic Fundeni din București. Activitățile centrului sunt coordonate de Prof. Dr. Alina Daniela Tănase și Prof. Dr. Anca Coliță.
Urmează ca și alte centre de transplant din țară să primească acreditarea pentru efectuarea procedurilor aferente terapiilor CAR-T. Procesul de acreditare în sine este unul complex, deoarece pacienții trebuie menținuți sub supraveghere continuă atât înainte de prelevarea celulelor, dar mai ales după, majoritatea având complicații în urma administrării – reacții imune pornite în lanț într-un organism deja slăbit.
„Succesul cu adevărat important a fost în cazul primului pacient pediatric, în vârstă de 9 ani, care a prezentat toate reacțiile adverse nedorite posibile înscrise în fișa terapiei. A fost nevoie de un efort uriaș, din partea întregii echipe de la terapie intensivă din Institut, pentru a-l salva. Din fericire, am trecut peste toate, iar copilul este acum acasă”, a declarat Prof. Dr. Anca Coliță, managerul Institutului Clinic Fundeni, într-o intervenție la postul de televiziune Antena 3.
Mai mult, conform Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, există posibilitatea ca într-un viitor nu foarte îndepărtat, terapiile celulare CAR-T să poată fi create de la A la Z în România, fără să mai fie necesară trimiterea celulelor prelevate de la pacient în afara țării.
Povestea primului pacient adult tratat cu succes cu terapia celulară CAR-T în România
Marin Olteanu este un român în vârstă de 54 de ani din județul Bacău, diagnosticat cu un tip de limfom non-Hodgkin la finalul anului 2020.
„Aveam niște dureri în piept și în zona abdominală. Am crezut inițial că am probleme cu inima. Am fost la un control de specialitate și am fost îndrumat către altă specialitate, unde mi s-a recomandat un ecograf. În urma acestuia am fost trimis la un specialist de la Centrul Oncologie din Iași, iar acolo am aflat diagnosticul.
A căzut cerul pe mine… La 52 de ani să afli că ești bolnav de o boală așa cruntă, iar nimeni nu-mi mai dădea speranță de viață. Mi s-a spus că mai am de trăit aproximativ șase luni.
Am urmat chimioterapie la Iași, autotransplant de celule stem, dar nu au avut un efect pozitiv. Apoi am fost trimis la Fundeni, la doamna profesor Tănase, și am primit acest transplant de celule T. Mi-au fost recoltate celulele, au fost trimise în Franța pentru a fi modificate și apoi mi-au fost reintroduse.
(…) Sper că mă voi trata complet. A trecut deja o lună de zile de când am primit tratamentul și momentan mă simt foarte bine, nu am dureri. Am trecut foarte bine și peste reacțiile adverse.
A fost șansa mea la a doua viață. Supraviețuiesc. Nu am cuvinte să descriu. Mi-a dat o nouă viață acest tratament”.
Tratamentul oncologic cu potențial de vindecare: fascinanta poveste a lui Emily Whitehead, primul copil tratat în studii clinice cu terapia celulară CAR-T
În urmă cu 10 ani, micuța Emily devenea primul copil din lume tratat cu o terapie celulară CAR-T. A fost un moment care i-a salvat viața (Emily Whitehead are acum 17 ani și o viață absolut normală) și a arătat ce înseamnă valoarea inovației în oncologie.
Povestea lui Emily începe după împlinirea vârstei de 5 ani, când părinții au început să observe vânătăi și sângerări inexplicabile. A primit diagnosticul de leucemie limfoblastică acută (ALL). Puteți afla întreaga poveste, relatată chiar de tatăl lui Emily pentru Raportuldegardă.ro, în acest articol.
Scurtă istorie a primei terapii CAR-T aprobate în Uniunea Europeană
Implicarea mecanismelor imune în carcinogeneză este un fenomen observat de peste 100 de ani. Transplantul de celule stem hematopoietice reprezintă cea mai frecventă formă de terapie celulară, utilizată pentru tratarea cancerelor hematologice pornind chiar din anii `50. După 1990, cercetările în domeniul terapiei celulare, cu aplicații în oncologie, se extind. În oncologie, celulele imune, cum sunt celulele dendritice sau limfocitele T sunt explorate în diferite strategii terapeutice. După anul 2000, aplicațiile terapiilor celulare au cunoscut o evoluție rapidă, imunoterapia celulară fiind o ramură de cercetare care în ultimii ani a adus transformări importante și în practica medicală. Reprogramarea celulelor efectoare ale sistemului imun a deschis o nouă etapă în oncologie, odată cu succesul terapiilor celulare CAR-T. Mai multe detalii în Carta Albă a Terapiilor Celulare CAR-T, publicată de Centrul pentru Inovație în Medicină în anul 2020.
Kymriah a fost pentru prima dată aprobată în 2017, în Statele Unite ale Americii, iar apoi a urmat aprobarea în Uniunea Europeană, în 31 august 2018, pentru primele două indicații. În mai 2022 a urmat aprobarea în UE pentru a treia indicație – limfom folicular. Puteți urmări pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro, jurnalul dedicat aprobării din 2018:
„Medicina personalizată este aici. Da, în România. Și la cel mai înalt nivel de sofisticare și de personalizare. Terapiile CAR-T nu seamănă deloc cu ceea ce știm noi că sunt medicamentele, pentru că lucrează <<cu materialul clientului>>: celule T ale persoanei cu cancer sunt extrase din organism, modificate genetic într-un laborator specializat din afara țării, după care sunt transportate înapoi la spital și administrate în infuzie unică respectivei persoane. Ratele de succes sunt remarcabile, iar în multe cazuri, supraviețuirea mai mare de 10 ani ne duce cu gândul la vindecarea unor forme de cancer altfel letale pe termen scurt”, a declarat Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, un pionier al medicinei personalizate în România și în Europa Centrală și de Est.
Citește și:
- Medicina personalizată este aici
- Prima terapie celulară CAR-T pentru pacienții adulți cu mielom multiplu recidivat și refractar, aprobată condiționat în UE
- Cilta-cel, a doua terapie celulară CAR-T anti-BCMA pentru mielomul multiplu, aproape de aprobare condiționată în UE