Metaboliții produși de microbiomul intestinal după consumul de carne roșie cresc cu 22% riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică
Metaboliții produși de microbiom în timpul digestiei cărnii roșii și a cărnii procesate, precum și zahărul din sânge și inflamația generală, ar putea avea un rol mai important decât colesterolul sau tensiunea arterială asupra riscului de boală cardiovasculară asociat consumului de carne. Studiul a fost publicat în revista științifică Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology și este primul care investighează relațiile dintre alimentele de origine animală și riscul de evenimente cardiovasculare aterosclerotice prin prisma medierii acestui risc de către compușii generați de microbiota intestinală, precum și de către factorii de risc tradiționali, cum ar fi nivelul colesterolului din sânge, tensiunea arterială și glicemia.
Studiul pledează pentru eforturile dietetice ca mijloc de reducere a riscului cardiovascular, având în vedere faptul că intervențiile alimentare pot reduce semnificativ nivelul TMAO. Conform acestor date, atunci când alegem alimente de origine animală, este mai puțin important să ne concentrăm pe diferențele privind grăsimile totale, saturate sau colesterol, ci este mai important să înțelegem mai bine efectele altor componente din aceste alimente, cum ar fi L-carnitina și fierul heminic.
Principalele rezultate ale studiului:
- Riscul crescut de boală aterosclerotică asociat consumului de carne a fost parțial mediat și de nivelul glicemiei, al insulinemiei și de inflamația sistemică, însă NU și de tensiunea arterială sau nivelul seric de colesterol;
- Aportul alimentar de pește, pui și ouă NU s-au asociat cu risc crescut de boală cardiovasculară aterosclerotică.
- Aportul alimentar crescut de carne roșie neprocesată, procesată și alimente provenite în totalitate din sursă animală se asociază cu incidență crescută a bolii cardiovasculare aterosclerotice;
- Legătura dintre consumul de carne și boala aterosclerotică a fost parțial mediat de nivelurile plasmatice de TMAO, gamma-butirobetaină și crotonobetaină.
Organismul uman şi microbiomul au evoluat în strânsă legătură, iar omul a consumat pentru foarte mult timp alimente de origine vegetală, bogate în fibre, în timp ce alimentele procesate sunt adiţii mai recente la dieta umană. Relaţia microbiom-gazdă probabil că a evoluat în sensul eficientizării obţinerii unor beneficii din alimentaţie, atât pentru gazda umană, cât şi pentru bacteriile care o colonizează, însă alimentele integrate recent în dietă nu se suprapun acestor procese fiziologice complexe din cauza particularităţilor biochimice, astfel că pot avea efecte nocive asupra gazdei, mediate de bacteriile intestinale. Aflați mai multe informații despre impactul interacțiunii dintre alimentație, microbiom și organismul uman.
De-a lungul anilor, a fost investigată relația dintre bolile cardiovasculare și grăsimile saturate, colesterol, sodiu, nitriți și chiar gătitul la temperatură ridicată, însă nu au fost găsite dovezi care să susțină multe dintre aceste mecanisme. Date recente sugerează însă că printre principalii vinovați se află anumiți metaboliți produși de bacteriile intestinale atunci când consumăm carne. Înțelegerea impactului consumului de carne este deosebit de importantă în special la vârstnici, care sunt cei mai vulnerabili la bolile aterosclerotice, dar beneficiază de aportul de proteine de origine animală pentru a compensa pierderea masei musculare odată cu înaintarea în vârstă.
Au fost identificate trei căi majore care explică legăturile dintre carnea roșie și cea procesată și bolile cardiovasculare: metaboliții produși de microbiom, precum TMAO, nivelul glicemiei și inflamația generală. Interacțiunile dintre carnea roșie, microbiomul intestinal și metaboliții bioactivi pe care îi generează par a fi o cale importantă de risc, ceea ce creează o nouă țintă pentru posibile intervenții de reducere a bolilor cardiovasculare
Studiul, efectuat în cadrul Friedman School of Nutrition Science and Policy (Universitatea Tufts) și Cleveland Clinic Lerner Research Institute, a cuantificat riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică asociat consumului de carne și a identificat căile biologice care stau la baza acestui risc. A fost demonstrat faptul că un consum mai mare de carne se asociază cu un risc mai mare de boală aterosclerotică – un risc cu 22% mai mare pentru aproximativ fiecare porție pe zi. Aproximativ 10% din acest risc crescut este explicat de creșterea nivelului a trei metaboliți produși de bacteriile intestinale din nutrienți aflați în cantitate mare în carne. Risc crescut și asocierea cu metaboliții produși de microbiomul intestinal au fost găsite doar pentru carnea roșie, nu și pentru carnea de pasăre, pește sau ouă.
Studiul a inclus 3.931 din cei 5.888 de adulți înscriși într-un studiu precedent, Cardiovascular Health Study (CHS), care a recrutat subiecți cu mai bine de 30 de ani în urmă. Participanții au fost recrutați din patru comunități din SUA, având vârsta medie de 73 de ani. Aproape două treimi dintre participanți erau femei și nu prezentau boli cardiovasculare la momentul înscrierii. Timpul mediu de urmărire a participanților a fost de 12,5 ani, continuând până la 26 de ani în unele cazuri. Au fost evaluate istoricul medical al participanților, stilul de viață, condițiile de sănătate și caracteristicile sociodemografice, cum ar fi venitul și nivelul educației. Mai mulți biomarkeri de la nivelul sângelui au fost măsurați la momentul inițial și la evaluările ulterioare, inclusiv nivelurile unor metaboliți derivați din L-carnitină, abundentă în carnea rosie, și generați de microbiomul intestinal: trimetilamină N-oxid (TMAO) și doi dintre intermediarii săi cheie, gamma-butirobetaină și crotonobetaină. Participanții la studiu au răspuns de mai multe ori pe parcursul evoluției la chestionare privind obiceiurile alimentare, inclusiv consumul de carne roșie, carne procesată, pește, carne de pasăre și ouă.
Studiul face parte din colaborarea continuă între cele două institute, Friedman School și Cleveland Clinic, pentru a descoperi rolul pe care microbiomul intestinal îl joacă asupra sănătății, în special asupra sănătății cardiovasculare. Într-o lucrare publicată în urmă cu câteva luni în JAMA Network Open, mulți dintre aceiași cercetători au raportat că TMAO și metaboliți înrudiți se asociază cu un risc mai mare de deces la adulții în vârstă, indiferent dacă decesele au fost legate de boli cardiovasculare sau de altă cauză. Persoanele cu cele mai mari niveluri la nivel plasmatic de TMAO și metaboliții săi au avut un risc de deces cu 20-30% mai mare în comparație cu persoanele cu cele mai scăzute niveluri. Acest studiu a inclus peste 5000 de participanți din studiul CHS. Rezultatele sunt notabile deoarece până acum au existat puține studii despre legătura dintre TMAO și riscul de deces în populația generală. Cercetările anterioare au analizat de obicei pacienții cu afecțiuni subiacente, cum ar fi diabet, boli renale și boli cardiovasculare. Acum, aceste două studii susțin importanța microbiomului și a anumitor metaboliți asupra sănătății.
Deși factorii de risc identificați sunt îngrijorători, vestea bună este că nivelurile de TMAO sunt potențial modificabile. „Acum că știm mai multe despre severitatea riscurilor asociate TMAO, putem explora abordări eficiente pentru a schimba aceste niveluri în organism”, a spus co-autorul lucrării, Amanda Fretts, departamentul de epidemiologie al Universității din Washington.
Citește și:
- Ce înseamnă alimentația sănătoasă? Noi date arată impactul interacțiunii dintre microbiom, dietă și organismul uman
- CE SPUN STUDIILE de la ESC Congress 2020 despre legătura dintre stilul de viață sănătos și sănătatea cardiovasculară
- Noul ghid AHA/ACC 2019 pentru prevenția primară a bolii cardiovasculare. Care sunt modificările aduse?