Consorțiul proiectului european CURTAIN (Combaterea Inegalităților în Cancer prin Alfabetizare în Europa), cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul EU4Health și coordonat de Centrul pentru Inovație în Medicină (INOMED), a lansat „Ghidul privind utilizarea etică, sigură și eficientă a modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) în alfabetizarea în cancer” în cadrul Congresului Societății Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology, ESMO), desfășurat la Madrid, în perioada 23–27 octombrie 2026.
Documentul cuprinde 16 recomandări practice, organizate pe trei niveluri: Nivelul 1 se adresează cetățenilor și pacienților, Nivelul 2 vizează profesioniștii din domeniul sănătății, iar Nivelul 3 este pentru organizații. Spre deosebire de ghidurile existente, care se concentrează în special pe practica medicală, acesta propune o abordare integrată, pentru toți cei implicați în subiect. Ghidul este conceput ca un „living document”, care va fi actualizat cu regularitate, odată cu evoluția tehnologică și cu reglementările în domeniu.
Aceast ghid apare într-un moment în care tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială (AI) în viața de zi cu zi pe teme ce privesc sănătatea. AI-ul este o opțiune rapidă, comodă și adesea gratuită, care nu face utilizatorul să se simtă judecat sau să aștepte o programare la medic pentru a i se clarifica anumite întrebări. Din acest motiv, tot mai mulți pacienți ajung la consultație având direct informații sau chiar un diagnostic primite de la AI. Medicii trebuie să fie pregătiți să discute deschis despre ele, să le verifice și să explice limitele acestor instrumente. Totodată, AI devine parte din activitatea a tot mai multe organizații, publice și private, care au nevoie de repere clare pentru a o folosi în siguranță.
Problema este că aproape jumătate dintre europeni (46%) au un nivel scăzut de alfabetizare în sănătate. Un studiu din 2025 a analizat răspunsurile ChatGPT la 57 de întrebări frecvente, stabilite printr-un sondaj făcut cu 508 pacienți oncologici. Răspunsurile cereau un nivel de lectură universitar, mult peste nivelul de clasa a VI-a recomandat pentru materialele adresate publicului, nu aveau referințe și doar câteva îi îndemnau pe pacienți să se consulte cu medicul.
Contextul european face miza și mai mare. În 2022, peste 725.000 de decese din UE ar fi putut fi evitate prin măsuri de sănătate publică mai bune, iar cancerul a fost principala cauză a acestor decese. În 2024, în UE s-au înregistrat aproximativ 2,7 milioane de cazuri noi de cancer. Mortalitatea este de până la 1.6 ori mai mare în unele state decât în altele, iar Europa Centrală și de Est, inclusiv România, rămâne cea mai afectată de diagnosticarea tardivă și de accesul inegal la screening.
Datele de literatură consultate pentru elaborarea ghidului arată atât potențialul, cât și limitele acestor instrumente.
- Într-un studiu realizat în România, ChatGPT 3.5 a explicat informațiile despre cancerul de prostată mai clar și mai complet decât alte modele de AI și chiar decât ghidul oficial pentru pacienți.
- Un alt studiu a arătat că performanța depinde de cât de bine e adaptat modelul la limba și la contextul local.
- În China, un chatbot a crescut de patru ori numărul părinților care și-au programat sau și-au vaccinat fiicele împotriva HPV (7,1% față de 1,8%).
- În schimb, recomandările de tratament ale ChatGPT pentru cancerul mamar au coincis cu ale experților doar în 7 din 10 cazuri.
- În plus, puține studii analizează siguranța și aspectele etice, iar dovezile solide că AI îmbunătățește starea pacienților sunt încă limitate.
Așadar, aceste date explică clar nevoia de reglementare: AI poate fi un sprijin real pentru a înțelege informațiile medicale și pentru a încuraja prevenția, dar erorile din deciziile de tratament și lipsa unor dovezi solide arată că nu poate fi lăsată să decidă singură.
Recomandările au fost dezvoltate printr-o abordare „bottom-up”, adică pornind de la experiențele reale ale oamenilor, nu de la teorie ori norme oficiale. Prima etapă a fost un atelier organizat în noiembrie 2025 în Lerești Living Lab, din județul Argeș, cu participarea cetățenilor din comunitate. A urmat, în mai 2026, un focus grup cu 12 experți din mediul academic, din cercetare și politici publice, din practica clinică și din domeniul AI și al științei datelor. Varianta preliminară a fost apoi tradusă în română și evaluată alte patru grupuri țintă. Ghidul este aliniat cu Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) și cu ghidul ESMO pentru utilizarea LLM în practica clinică (ELCAP).
Te-ar putea interesa și: De la informație la acțiune: proiectele europene CURTAIN și 4P-CAN la evenimentul „5 ani ai Misiunii UE privind Cancerul: mai puternici împreună”
Mai jos regăsiți lista completă a recomandărilor, formulate în limba română.
Nivelul 1. Recomandări pentru cetățeni și pacienți
Primul nivel are rolul de a sprijini publicul în utilizarea responsabilă a instrumentelor de AI, astfel încât informațiile obținute să nu inducă în eroare, să nu provoace anxietate și să nu conducă la decizii care pot afecta sănătatea:
- Atunci când utilizați un instrument de AI pentru a accesa informații, căutați avertismente vizuale clare care să indice că răspunsurile sunt generate digital.
- Învățați să recunoașteți semnalele care indică un potențial conținut înșelător („red flags”) atunci când accesați informații medicale:
- lipsa recomandării de a consulta un medic calificat;
- promovarea de produse sau servicii plătite;
- utilizarea unui limbaj emoțional, alarmant sau care creează sentimentul de urgență;
- promisiunile de tip „vindecare garantată” sau rezultatele nerealiste;
- lipsa surselor medicale credibile sau verificabile ori existența unor referințe inventate;
- utilizarea de identități, imagini sau voci neautentice;
- încurajarea conversațiilor prelungite în scop de influențare sau de colectare a datelor.
- Înțelegeți limitele formulării întrebărilor (prompting) pentru a nu vă pune în pericol sănătatea și nu utilizați sistemele de AI pentru luarea deciziilor medicale.
- Protejați informațiile personale și medicale.
- Solicitați îndrumare din partea persoanelor de încredere din comunitatea dumneavoastră cu privire la utilizarea sistemelor de AI.
Nivelul 2. Recomandări pentru profesioniștii din domeniul sănătății
Al doilea nivel are rolul de a sprijini profesioniștii din domeniul sănătății în integrarea instrumentelor de AI în activitatea zilnică, astfel încât utilizarea acestora să nu afecteze calitatea îngrijirii, siguranța pacienților sau responsabilitatea profesională:
- Verificați întotdeauna informațiile primite din partea unui instrument de AI pe baza dovezilor științifice reale.
- Înțelegeți limitările AI în fluxul de lucru din clinică și recunoașteți diferența dintre sistemele de AI care îndeplinesc sarcini administrative și sistemele certificate de suport decizional.
- Protejați confidențialitatea pacienților și utilizați doar instrumente de AI autorizate.
- Asumați-vă responsabilitatea clinică și pe cea a deciziei finale.
- Comunicați cu deschidere, răbdare și empatie atunci când pacienții dumneavoastră se prezintă cu informații sau autodiagnosticări generate de AI.
Nivelul 3. Recomandări pentru organizații
Al treilea nivel are rolul de a sprijini organizațiile în adoptarea responsabilă a sistemelor de AI, astfel încât acestea să fie sigure și transparente, să protejeze datele pacienților și bunăstarea angajaților și să rămână permanent sub supraveghere umană:
- Asigurați implicarea continuă a cetățenilor și pacienților în luarea deciziilor ce țin de guvernanța AI.
- Stabiliți un proces transparent de evaluare și aprobare a instrumentelor de AI și evitați susținerea oficială a unor instrumente drept „instrumente sigure”.
- Mențineți limite stricte atunci când este vorba despre utilizarea sau procesarea datelor personale.
- Implementați funcționalități etice la locul de muncă atunci când adoptați sisteme de AI în organizație.
- Guvernați sistemele de AI pe întreg ciclul lor de viață.
- Dezvoltați competențe de utilizare a AI adaptate rolului fiecărui angajat.
Recomandările sunt cu atât mai importante cu cât dezinformarea medicală devine tot mai problematică. Un raport anterior al proiectului CURTAIN arată că România este una dintre țările cele mai expuse dezinformării despre cancer, iar videoclipurile deepfake cu medici reali pot amplifica acest fenomen. Soluția propusă nu este evitarea tehnologiei, ci folosirea unor asistenți AI de încredere, care răspund doar pe baza unor informații validate de experți.
Proiectul CURTAIN se aliniază cu Planul European Împotriva Cancerului și cu Misiunea Cancer în adresarea inegalităților în materie de cancer dintre Estul și Vestul Europei, zonele rurale și urbane, precum și diferențele care apar la nivelul grupurilor vulnerabile socio-economic. Inițiativa își propune să echipeze atât indivizii cât și sistemele de sănătate cu instrumentele și cunoștințele necesare pentru a reduce inegalitățile în cancer. Un pilon important în dezvoltarea proiectului CURTAIN este proiectul 4P-CAN, proiect lansat în 2023, finanțat din fonduri europene HORIZON – Mission on Cancer și coordonat de către Centrul pentru Inovație în Medicină. Ca parte din 4P-CAN în Lerești, Argeș, se desfășoară Living Lab-ul românesc, un ecosistem de cercetare care are în centru cetățeanul și care își dorește să înțeleagă rolul factorilor socio-demografici în comportamentele care țin de sănătate.
Citește și:
- Grok, DeepSeek, ChatGPT, Gemini și Meta AI, evaluați într-un studiu privind dezinformarea medicală
- Pe măsură ce încrederea în instituții scade, un număr tot mai mare de tineri își ia informațiile medicale din social media
- AHA: Accesul echitabil la soluții digitale ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare