Supraponderalitatea și obezitatea rămân probleme majore de sănătate publică în Europa, ducând la creșterea incidenței diabetului, cancerului, bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni cronice care afectează calitatea vieții. Conform celui mai recent raport elaborat de OMS/Europa pe baza Rundei 6 a Inițiativei Europene de Supraveghere a Obezității Infantile (COSI), tendințele generale par stabile, însă în zonele în care s-au înregistrat schimbări, creșterile în greutate au fost mai frecvente decât scăderile. Unul dintre cele mai importante rezultate ale raportului este faptul că majoritatea copiilor cu greutate peste limită sunt percepuți de părinți ca fiind normali sau chiar subponderali, ceea ce întârzie recunoașterea și abordarea timpurie a problemelor de sănătate.
COSI oferă cea mai amplă imagine de până acum asupra creșterii, stilului de viață și comportamentelor legate de sănătate ale copiilor. Raportul Rundei 6 din cadrul COSI este primul bazat integral pe date colectate după perioada critică a pandemiei de COVID-19 și include măsurători provenite de la aproximativ 470 000 de copii cu vârste între 6 și 9 ani din 37 de țări, fiind colectate și informații despre comportamentele familiale și de sănătate pentru peste 150 000 dintre aceștia.
Rezultatele evidențiază o amenințare multilaterală la adresa sănătății publice. În ansamblu, unul din patru copii (25%) cu vârste între 7 și 9 ani prezintă exces ponderal (inclusiv obezitate), iar unul din zece (11%) suferă de obezitate. Prevalența este mai ridicată în rândul băieților (13%) decât al fetelor (9%), cu variații importante între țări. În numeroase state din sudul Europei, aproape unul din cinci copii este afectat de obezitate.
Pentru prima dată, COSI a analizat și fenomenul subponderabilității, subliniind faptul că subnutriția coexistă cu excesul ponderal în mai multe țări. Această dublă povară a malnutriției reflectă inegalități persistente între și în interiorul statelor europene.
O componentă inovatoare a Rundei 6 a fost evaluarea percepției parentale asupra greutății copiilor. Rezultatele arată că în multe cazuri părinții nu apreciază corect greutatea copiilor: aproape două treimi (66%) dintre copiii cu exces ponderal sunt percepuți de părinți ca având o greutate normală sau chiar subponderală. În toate țările participante, peste jumătate dintre părinții copiilor supraponderali au avut o percepție eronată asupra greutății propriilor copii.
În ceea ce privește alimentația, doar 46% dintre copii consumă zilnic fructe proaspete, iar 32% mănâncă legume cel puțin o dată pe zi. Mai puțin de 5% ating recomandarea OMS de cinci porții de fructe și legume zilnic. Produsele nesănătoase rămân răspândite: 41% dintre copii consumă dulciuri, 29% beau băuturi carbogazoase îndulcite, iar 16% mănâncă gustări sărate de peste trei ori pe săptămână.
Comportamentele alimentare sunt strâns asociate cu statutul socio-economic: dietele mai sănătoase sunt mai frecvente în rândul copiilor proveniți din familii cu un nivel educațional ridicat, în timp ce consumul frecvent de produse dulci sau sărate este mai comun în familiile cu nivel educațional scăzut. Pentru prima dată, raportul a inclus și date privind comenzile alimentare online, un factor care devine tot mai relevant în obiceiurile alimentare moderne. În 18 țări analizate, peste jumătate dintre familii au declarat că rareori sau niciodată nu comandă mâncare online, dar până la 39% au raportat că fac acest lucru cel puțin o dată pe lună, sugerând o tendință de creștere a dependenței de alimente de tip ”fast food”.
În ceea ce privește activitatea fizică, 53% dintre copii merg la școală pe jos, cu bicicleta sau cu rolele, iar 40% folosesc mijloace de transport. Copiii proveniți din familii cu nivel educațional mai scăzut tind să adopte mai frecvent mersul pe jos, indicând influența factorilor socio-economici asupra acestor comportamente. Aproape toți părinții au raportat că desfășurarea activităților fizice intense sau moderate are loc timp de cel puțin o oră pe zi, conform recomandărilor OMS. Totodată, 89% dintre copii dorm cel puțin nouă ore pe noapte, însă mai puțin de jumătate (47%) ating pragul de zece ore recomandat pentru vârsta lor.
Constatările COSI confirmă că nivelul sedentarismului rămânând ridicat în multe țări, după perioada pandemiei. În total, 42% dintre copii petrec cel puțin două ore zilnic în fața ecranelor în timpul săptămânii și 78% în weekend. Băieții tind să petreacă mai mult timp decât fetele, iar utilizarea ecranelor este mai mare în familiile cu nivel educațional redus.
„Datele din Runda 6 a COSI sugerează că, deși prevalența se stabilizează în unele țări, supraponderalitatea și obezitatea infantilă rămân la niveluri alarmante și continuă să amenințe sănătatea generațiilor actuale și viitoare”, a declarat dr. Kremlin Wickramasinghe, consilier regional pentru nutriție, activitate fizică și obezitate în cadrul OMS/Europa, într-un articol publicat pe site-ul World Health Organization.
Printre măsurile recomandate de OMS pentru combaterea obezității se numără implementarea politicilor fiscale, cum ar fi taxele pe băuturi și alimente bogate în zahăr, sare și grăsimi, restricționarea marketingului produselor nesănătoase destinate copiilor, etichetarea clară a alimentelor și îmbunătățirea standardelor nutriționale pentru mesele școlare, precum și promovarea activității fizice.
Prin continuarea supravegherii, aplicarea consecventă a politicilor bazate pe dovezi și implementarea susținută a recomandărilor OMS, țările europene pot opri și inversa tendința epidemică a obezității, asigurând astfel condițiile pentru ca fiecare copil să se dezvolte sănătos și să își atingă întregul potențial.
Citește și:
- Cazurile de cancer renal s-a putea dubla până în 2050. Obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială și fumatul sunt principalii factori de risc
- O alimentație bazată pe modelul nordic scade riscul de deces prematur cu peste 20%
- #WCPD2025. Protecția solară încă din copilărie, măsură esențială pentru sănătatea pielii pe termen lung