Esențial în sănătate publică. Persoanele care locuiesc aproape de restaurante și magazine fast-food au risc mai mare de insuficiență cardiacă
Vaccinarea antigripală a copiilor, cea mai eficientă în luna octombrie
Luna naşterii se corelează cu eficacitatea vaccinării antigripale, conform unui nou studiu publicat în BMJ. Aceasta este prima analiză pe scară largă pentru a stabili momentul optim pentru imunizarea antigripală la copii. Rezultatele pot reprezenta baza unor noi recomandări din partea autorităţilor de sănătate publică pentru a reduce incidenţa gripei la copii, care determină anual numeroase spitalizări şi decese.
Principalele concluzii:
- Luna octombrie este cea mai adecvată pentru a vaccina copiii împotriva gripei
- Copiii născuţi în octombrie sunt, cel mai probabil, vaccinaţi antigripal în octombrie şi au cea mai scăzută probabilitate de a fi diagnosticaţi cu gripă
- Copiii născuţi în decembrie au fost vaccinaţi tardiv antigripal, iar cei născuţi în august au fost imunizaţi precoce
Studiul a presupus analiza a peste 800 000 de vizite la medicul pediatru ale copiilor cu vârste între 2 şi 5 ani, înregistrate în bazele de date ale companiilor de asigurare, în perioada 2011-2018. În cadrul tuturor acestor vizite a fost consemnată vaccinarea antigripală a copiilor, fiind investigată relaţia dintre momentul vaccinării, data naşterii şi diagnosticul ulterior de gripă.
Momentul vaccinării este important pentru asigurarea protecţiei deoarece influenţează etapa din cadrul răspunsului imun în care se va afla o persoană în cursul sezonului gripal. Dacă vaccinarea are loc prea devreme, imunitatea poate să scadă până la momentul intrării în contact cu virusul. Dacă vaccinul este administrat tardiv, este posibil ca pacientul să ia contact cu virusul gripal înainte de consolidarea imunităţii.
Noua analiză a avut la bază un studiu anterior, care a investigat probabilitatea copiilor de a primi vaccinul gripal în funcţie de luna naşterii. Majoritatea copiilor sunt imunizaţi antigripal în cursul controlului medical anual. Cei născuţi primăvara sau vara ratează adesea administrarea vaccinului deoarece acesta nu este disponibil în această perioadă şi nu ajung ulterior la medic cu scopul imunizării.
CDC: Imunizarea antigripală cu noile tipuri de vaccinuri ar putea avea eficacitate superioară vaccinurilor tradiţionale
Un studiu derulat de Centers for Disease Control and Prevention (CDC) arată că vaccinurile noi, care nu au fost produse cu ajutorul ouălor embrionate, ar putea îmbunătăţi răspunsul prin anticorpi la virusurile gripale circulante, în raport cu vaccinurile tradiţionale, obţinute pe baza ouălor embrionate. Rezultatele au fost publicate în Nature Communications, putând reprezenta baza unor noi strategii de vaccinare antigripală pentru a asigura imunitatea optimă împotriva virusurilor influenza.
Principalele concluzii:
- Imunizarea repetată cu vaccinuri care nu au fost produse în ouă embrionate contribuie la refocusarea răspunsului imun pentru a ţinti tulpinile circulante de virus gripal
- Cel mai eficace răspuns imun a fost determinat de vaccinul gripal de tip recombinant
- Beneficiile utilizării noilor tipuri de vaccinuri ar putea fi cele mai ridicate la persoanele care au primit repetate imunizări cu vaccinuri gripale obţinute pe ouă embrionate
- Cel mai eficace răspuns imun ar putea fi obţinut dacă primul vaccin antigripal administrat vreodată unei persoane este produs fără ouă embrionate
- Imunizarea cu vaccinul tradiţional are în continuare un impact pozitiv masiv, în raport cu lipsa vaccinării
De mai mult de 70 de ani, vaccinurile gripale au fost produse în ouă embrionate. Această metodă prezintă dezavantaje, precum timpul crescut de producţie şi inducerea modificărilor virale în urma adaptării pentru a se multiplica în ouăle embrionate. Astfel, tulpinile vaccinale rezultate pot fi semnificativ diferite faţă de cele circulate şi pot să reducă eficacitatea vaccinului, deoarece se produc anticorpi în cantităţi mari faţă de structuri care nu există în virusurile influenza care se transmit în cursul sezonului gripal. Prin acest mecanism, eficacitatea vaccinării este redusă suplimentar prin imunizarea repetată cu vaccinuri produse în ouă embrionate.
Studiul a analizat datele a 1400 de persoane, colectate într-un studiu clinic randomizat, derulat în cursul sezoanelor grupale 2018-2019 şi 2019-2020. Participanţii au fost imunizaţi antigripal cu vaccinuri tradiţionale, recombinante sau obţinute în culturi celulare. A fost analizat răspunsul imun generat de variatele tipuri de vaccinuri gripale împotriva virusurilor influenza circulante.
UK Biobank: Persoanele care locuiesc aproape de restaurante și magazine fast-food au risc mai mare de insuficiență cardiacă
Distanţa faţă de sursele de alimente nesănătoase, gata de consum şi densitatea acestora în zona de locuit a unei persoane se asociază cu riscul ridicat de insuficienţă cardiacă, conform unui studiu publicat în Circulation: Heart failure. Acesta este primul studiu care evaluează impactul mediului ceea ce priveşte accesul la alimente asupra riscului de insuficienţă cardiacă pe termen lung.
Principalele rezultate:
- Cel mai ridicat scor de densitate a surselor de alimente gata de consum în proximitatea locuinţei a asociat un risc cu 16% mai ridicat de insuficienţă cardiacă, în comparație cu lipsa expunerii
- Riscul a fost mai ridicat la persoanele cu educaţie precară, care locuiesc în mediu urban şi care au avut acces redus la facilităţi destinate antrenamentelor fizice în zona de locuit
Studiul prospectiv a inclus date din UK Biobank a 500 000 de adulţi cu vârste între 37 şi 73 de ani. A fost evaluată expunerea la alimente gata de consum, prin cuantificarea proximităţii şi densităţii a pub-urilor sau barurilor, restaurantelor sau cafenelelor şi a spaţiilor comerciale de tip fast-food. Proximitatea a fost considerată pozitivă dacă distanţa de mers pe jos a fost mai redusă de 15 minute. Pe o perioadă de 12 ani de monitorizare, au fost documentate 13 000 de cazuri de insuficienţă cardiacă.
Aceste rezultate evidenţiază importanţa asigurării accesului la alimente sănătoase prin abordarea sistematică focusată pe mediul de provenienţă, disponibilitatea şi tipul spaţiilor comerciale alimentare şi al facilităţilor pentru antrenamente fizice. Aderenţa la o dietă sănătoasă reprezintă o provocare pentru majoritatea persoanelor, fiind necesar suport din partea autorităţilor de reglementare în acest sens.
Înţelegerea influenţelor mediului asupra componentei genetice a comportamentului uman ar trebui să facă parte din studiile GWAS
Integrarea efectelor mediului în cercetarea factorilor genetici care influenţează comportamentul este esenţială, conform unui articol de perspectivă publicat în PLOS Biology. Perspectiva holistică şi colaborarea multidisciplinară sunt factorii necesari pentru a înţelege comportamentul uman.
Comportamentul este modelat de interacţiunile dintre genetică şi factorii de mediu. Genele care controlează comportamentul operează în cadrul unor rețele de reglare flexibile și sensibile la context. Studiile de asociere la nivelul întregului genom (GWAS, genome wide association study) tind să omită complexitatea impactului factorilor de mediu asupra acelor caractere, precum comportamentul, care sunt profund influenţate de aceştia.
În acest context, este necesară extinderea GWASs prin integrarea datelor despre mediu, dar şi utilizarea rezultatelor obţinute din studiile pe animale în cercetarea comportamentului uman şi înţelegerea interacţiunilor gene-mediu. Experimentele pe animale au descris modul în care atât genotipul, cât și mediul modelează rețelele de reglare a genelor cerebrale și comportamentul ulterior, iar aceste rezultate ar putea reprezenta baza unor studii similare pentru oameni.
Cercetarea mecanismelor care influenţează comportamentul poate beneficia, de asemenea, de pe urma utilizării în cercetare a noilor progrese tehnologice, precum organoizii cerebrali sau noi metode de imagistică cerebrală.
Elucidarea relației dintre gene și comportament reprezintă o provocare majoră, cu oportunități semnificative pentru progrese științifice și medicale, dar și riscuri mari pentru societate. Mai multe capitole ale istoriei noastre ilustrează pericolele determinismului genetic pentru comportament, care atribuie un rol dominant și simplificat eredității. Determinismul genetic a contribuit la ascensiunea eugenismului, un termen inventat de geneticianul Francis Galton pentru conceptul că reproducerea selectivă ar putea îmbunătăți specia umană. Eugenismul a condus la efecte oribile asupra populațiilor minoritare în Statele Unite și în alte țări în secolele 19 și 20.
Cititorii neatenți sunt ținta materialelor de tip fake news. Cum funcționează strategiile de dezinformare?
Chiar şi persoanele care doresc să fie corect informate pot fi induse să interacţioneze cu informaţii false promovate prin strategii de răspândire a dezinformării, conform unui studiu publicat în PNAS. Deși mulți oameni vor să acceseze şi să distribuie informaţii adevărate, atunci când sunt obosiți sau nu se pot concentra, apare un moment de vulnerabilitate când sunt șanse mai mari să dea click pe site-uri cu informații eronate. Producătorii de știri false se folosesc de exact aceste comportamente ale cititorilor neatenți și le cresc expunerea la surse de materiale care au ca scop dezinformarea.
Înțelegerea motivaţiilor implicării oamenilor în dezinformare a devenit din ce în ce mai importantă. Credința larg răspândită în informații false poate submina eforturile de sănătate publică, precum în timpul pandemiei de COVID-19.
Noul studiu a folosit teoria jocurilor pentru a studia relația cu dezinformarea, modelând interacțiunea dintre producătorii de știri și consumatori. S-a constatat că dezinformarea poate fi promovată prin strategii care îi determină pe cititorii care au un nivel moderat de lipsă de atenţie să prezinte o implicare mai crescută în ştirile false faţă de cele adevărate, indiferent de preferinţele acestora faţă de acurateţea surselor.
Preferinţele pentru acurateţea ştirilor au fost testate empiric, pe un eşantion din populaţia generală, dar şi pe un eşantion de utilizatori recrutaţi prin Twitter, care au partajat link-uri către ştiri online de dezinformare. Au fost utilizate 1000 de titluri provenite din 20 de site-uri pentru dezinformare şi 20 de site-uri care transmit informaţii precise.
A fost evaluată implicarea pe Facebook şi evaluarea acurateţei printr-un sondaj. Interacțiunea cu un titlu a fost corelată negativ cu acuratețea percepută pentru site-urile de dezinformare, dar a fost corelată pozitiv cu acuratețea percepută pentru site-urile care prezintă informaţii corecte.