Simpozion: Cum se poate îmbunătăți accesul la medicină personalizată în România

  • Acces la inovație



Simpozionul „How to increase the access to personalised medicine for Romanian citizens?”, organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină, a avut loc astăzi, începând cu ora 15:45. La simpozion au participat specialiști la nivel internațional în domeniul medicinei personalizate și factori de decizie la nivel național.

Printre temele abordate s-au numărat evoluția medicinei personalizate până în prezent, viitorul medicinei personalizate, cum este aplicată medicina personalizată în Europa, cum poate fi medicina personalizată pusă în aplicare în România și modalități prin car pacienții români pot avea acces la tratamente personalizate.

abonare

Conceptul de medicină personalizată (sau medicină de precizie) a fost introdus pe agenda publică globală în ianuarie 2015, odată cu lansarea Inițiativei pentru Medicina de Precizie, de fostul președinte al Statelor Unite, Barack Obama. Potrivit fostului șef de stat, scopul inițiativei a fost „dezvoltarea unor mijloace de prevenire și tratare a bolilor, care țin cont de variația genetică a individului, mediul și stilul de viață”. Innovații în secvențierea genomului uman, tehnologiile biomedicale și abilitatea de a stoca și analiza date medicale a făcut posibilă această dezvoltarea medicinei personalizate.

Pe 7 decembrie 2015, Consiliul Europei recunoaște importanța medicinei personalizate, prin politică pan-comunitară, plasând subiectul printre temele prioritare pe durata următorului deceniu și invitând statele membre și Comisia Europeană să se implice în implementarea ei.

Medicina personalizată, un domeniu care evoluează cu repeziciune

În momentul de față, medicina personalizată se dezvoltă cu pați repezi. În 2016, 27% dintre medicamentele nou aprobate în Statele Unite erau personalizate, iar jumătate dintre ele tratau cancerul. Medicamentele personalizate sunt cele ale căror sumar al caracteristicilor produsului ține cont de anumiți biomarkeri ai bolii. Aceștia pot fi depistați prin diverse teste de diagnostic, care au scopul de a asista în luarea deciziei terapeutice corecte, potrivite pentru pacient.

De asemenea, testele genetice s-au bucurat de o evoluție semnificativă în ultimii ani. Dacă acum 5 ani testele oncologice pentru medicină personalizată puteau detecta o singură modificare genetică, în prezent ele pot aduna informații cu privire la zeci sau sute de gene. În aceste condiții, ele pot determina de la început ce medicament sau combinație de medicamente este relevantă pentru pacient.

Biopsia lichidă este un alt pas înainte pentru medicina personalizată. Această procedură se diferențiază de biopsia clasică prin faptul că analizează celulele canceroase care circulă prin sânge. Astfel, cancerul poate fi diagnosticat chiar și atunci când tumoarea este greu accesibilă. Această inovație permite detectarea precoce abolii și monitorizarea eficienței tratamentului. Primul test din categoria biopsiei lichide a fost aprobat de Food and Drug Administration (FDA) în iunie 2016 pentru a detecta o mutație genetică asociată cu cancerul pulmonar fără celule mici. De atunci, tehnica a fost folosită pentru a identifica alte tipuri de mutații genetice.

În iunie 2017, FDA a probat primul test oncologic bazat pe tehnici de secvențiere de ultimă generație, marcând începutul unei noi ere a diagnosticării cu rapiditate și precizie a cancerului pulmonar.

Beneficiile medicinei personalizate sunt deja sesizabile. Rata de supraviețuire a pacienților care suferă de leucemie mieloidă cronică, tratați cu un medicament personalizat, este de 100%, pe o perioadă de 10 ani. De asemenea, investiția în teste genetice s-a dovedit a fi eficientă din punct de vedere al costurilor. În Franța, numărul de internări a fost redus cu 30% după introducerea unui test menit să determine dacă pacienții sunt susceptibili la sângerări și embolism în urma terapiei cu warfarin.

Cora Pop – Ministru Adjunct al Sănătății, România

Progrese recente în privința reglementării medicamentelor tumor-agnostic

Primul medicament tumor-agnostic, pembrolizumab, a fost aprobat de FDA pe 23 mai 2017. Acesta tratează orice tumoare solidă care are un anumit biomarker genetic: instabilitate a microsateliților sau deficiență mismatch repair. Astfel, pembrolizumab a devenit primul medicament din istorie care a fost aprobat pe baza compoziției genetice a tumorii, nu pe localizarea acesteia (cancer pulmonar, cancer la sân etc.). Aprobarea pembrolizumab reprezintă un moment istoric în domeniul medicinei și semnalează o viitoare schimbare a modului în care vor fi aprobate medicamentele oncologice pe viitor.

Studiile clinice prezentate în cadrul ASCO 2017 sugerează că un alt medicament, larotrectinib, va fi aprobat într-o manieră similară. Cel puțin alte 6 medicamente tumor-agnostic au fost prezentate în cadrul ASCO, ele fiind în faza I sau II de studiu clinic.

Provocarea pe care o prezintă imuno-oncologia

Sute de celule canceroase sunt produse în corpul uman într-o singură zi. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ele nu duc la apariția cancerului deoarece sunt eliminate de sistemul imunitar, fiind recunoscute ca diferite de celulele normale. Cancerul se dezvoltă în momentul în care sistemul imunitar nu poate acționa în mod eficient împotriva celulelor canceroase. Dezvoltarea unor medicamente care să permită sistemului imunitar să lupte împotriva celulelor canceroase a reprezentat o provocare pentru cercetători în ultimii ani. Primul medicament imuno-oncologic a fost aprobat în 2014. Spre deosebire de chimioterapie, tratamentele imuno-oncologice permit sistemului imunitar să atace doar celulele canceroase, fără să aibă efecte nocive asupra celulelor normale.

În ultimii 6 ani, alte medicamente imuno-oncologice au fost aprobate în Uniunea Europeană. Printre tipurile de cancer tratate se numără melanomul malign, cancerul pulmonar metastatic, cancerul la vezica urinară etc. Aceste medicamente au avut efecte benefice în cazul pacienților care nu au răspuns la nici o altă formă de terapie și au mărit speranța de viață a bolnavilor cu până la 10 ani în unele cazuri. Momentan sunt în desfășurare zeci de studii pentru dezvoltarea medicamentelor imuno-oncologice, pentru diferite indicații. Se așteaptă ca ele să intre pe piață în viitorul imediat sau mediu.

Recomandările experților pentru România

Experții europeni au exprimat câteva recomandări pentru a facilita introducerea și consolidarea medicinei personalizate în România. Printre acestea s-au numărat:

  • Dezvoltarea unui plan Plan Național de Combatere a Cancerului, care să includă în mod obligatoriu principiile medicinei personalizate, de la diagnostic la tratament
  • Înființarea Registrului Național al Cancerului și infrastructura IT menită să dezvolte și să integreze Big and Smart Data
  • Definirea unui sistem de evaluare și rambursare rapidă a imuno-terapiilor, medicamentelor personalizate și testelor genetice care și-au dovedit eficiența în timpul studiilor clinice și sunt recunoscute de EMA
  • Înființarea unui fond pentru accesul la inovație, care să poată acoperi costurile noilor terapii imuno-oncologice și a altor teste genetice sau terapii inovatoare
  • Dezvoltarea unei rețele naționale de centre specializate în medicină personalizată, care au aparatura necesară pentru a realiza diagnostice precise
  • Includerea testelor genetice predictive în programe naționale
  • Includerea medicinei de precizie printre criteriile de calitate de care se ține cont în cadrul procesului de acreditare a spitalelor
  • Definirea legislației în materie de programe de early access care ar putea favoriza accesul la imunoterapii
  • Dezvoltarea unei infrastructuri pentru studii clinice pentru a facilita accesul timpuriu al pacienților la medicamente imuno-oncologice

Medicina Personalizată este una dintre cele mai promițătoare inovații actuale din domeniul medicinei. La nivelul UE, Alianța Europeană pentru Medicină Personalizată face eforturi pentru a accelera accesul pacienților cele mai noi inovații. În România, programe precum simpozionul „How to increase the access to personalised medicine for Romanian citizens?” și „TEACH – Școala Europeană de Medicină Personalizată” aduc medicina personalizată cu un pas mai aproape de pacient.

Printre cei care au luat cuvântul în timpul simpozionului s-au numărat:

  • Marius Geantă – Președintele centrului pentru inovație în medicină
  • Denis Horgan – Director executiv al Alianței Europene pentru Medicină Personalizată
  • Richard Ablin – Colegiul de Medicină al Universității din Arizona
  • Diana Păun – Consilier în materie de Sănătate al Președinției României
  • Laszlo Attila – Președintele Comisiei de Sănătate a Senatului României
  • Cora Pop – Ministru Adjunct al Sănătății, România
  • Marian Burcea – Președintele Casei Naționale de Asigurări
  • Călin Gălășeanu – Președinte Local American Working Group
  • Ioanel Sinescu – Rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
  • Cătălina Poiană – Președinte al Colegiului Medicilor din București
  • David Byrne – Alianța Europeană pentru Medicină Personalizată
  • Răzvan Vulcănescu – Vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări
  • Vlad Negulescu – Agenția Națională a Medicamentului
  • Florin Bădulescu – Președinte al Societății Române de Medicină Oncologică
  • Mihai Diamandopol – Manager General al Abbvie România
  • Simona Stancu – Market Access Manager MSD România
  • Jasmina Balabanova – Alianța Bulgară pentru Medicină Personalizată și de Precizie
  • Beata Jagielska – Alianța pentru Medicină Personalizată, Polonia