Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Tehnologia CRISPR-CAS9 pare că ar putea să deschidă noi orizonturi pentru tratamentul sindromului Down”
Sindromul Down este cea mai frecventă anomalie cromozomială, caracterizată de prezența unui cromozom 21 suplimentar. Un studiu recent a utilizat tehnologia de editare genică CRISPR-Cas9 pentru a încerca eliminarea cromozomului 21 suplimentar din celule. Experimentul s-a desfășurat în laborator, pe două tipuri de celule cu trisomie 21: celule stem pluripotente și fibroblaste. Obiectivul studiului a fost atins cu succes, iar după eliminarea cromozomului suplimentar, celulele editate au început să funcționeze normal, prezentând tipare de expresie genetică restaurate.
Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre implicațiile, provocările și considerațiile etice ale acestui studiu, în cadrul podcastului Știința 360, pe Radio România Cultural.
„Deși s-au perfecționat foarte mult modalitățile de depistare a riscului ca un făt să dezvolte sindrom Down, din păcate în continuare se ajunge ca un număr important de copii să se nască suferind de acest sindrom, cu tot ceea ce înseamnă el ca impact la nivel individual, al familiei și social. Fiind un sindrom determinat genetic, posibilitățile terapeutice sunt din păcate extrem de limitate”
În Statele Unite ale Americii, aproximativ 1 din 700 de copii se naște cu sindromul Down. Deși a crescut substanțial în ultimele decenii (de la 25 de ani în 1983, la 60 de ani în prezent), speranța de viață a persoanelor care trăiesc cu această tulburare genetică este mai mică, în comparație cu populația care nu prezintă anomalii cromozomiale. În același timp, persoanele cu sindrom Down au un risc mai pronunțat în a dezvolta anumite afecțiuni, precum cele cardiovasculare, respiratorii sau boala Alzheimer.
Dr. Geantă: „Sindromul Down presupune prezența unui al treilea cromozom 21, de aceea se mai numește și trisomia 21. Ce e foarte important este că, prin tehnologia CRISPR-Cas9, trebuie eliminat chiar cromozomul care apare în plus, nu oricare dintre cei 3 cromozomi pe care o persoană care are sindromul Down îi prezintă. Autorii cercetării afirmă că în mod clar, dacă ar fi eliminat unul dintre cei doi cromozomi normali, e foarte greu de anticipat dar sunt așteptate reacții adverse.”
Tehnologia CRISPR-Cas9 (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats/CRISPR associated protein 9) este o metodă de editare genică foarte precisă, care are potențialul de a revoluționa prevenția și tratamentul multor boli. În studiul citat, publicat în jurnalul PNAS Nexus, CRISPR-Cas9 a fost utilizată în premieră și cu succes în cazul sindromului Down. Înainte de a aplica această tehnologie pe celulele cu trisomie 21, autorii studiului au identificat markerii genetici ai cromozomului 21 suplimentar, descoperind caracteristicile care îl fac diferit de ceilalți doi cromozomi.
„Tehnologia CRISPR-CAS9 pare că ar putea să deschidă un orizont al speranței pentru sindromul Down. Păstrez rezerva încă de la început pentru că vorbim despre utilizarea editării genice în laborator, pe celule, deci nu vorbim în acest moment despre folosirea pe subiecți umani a respectivei tehnologii. Rezultatele utilizării în laborator sunt extrem de promițătoare. Tehnica a fost într-atât de precisă încât a eliminat exact acest cromozomul suplimentar, ceea ce este remarcabil!
Înainte de a aplica această tehnologie, cromozomii sunt caracterizați. Cromozomul 21 suplimentar este doar aparent identic cu ceilalți doi cromozomi. În momentul în care se intră într-o analiză detaliată, el poate fi caracterizat specific. Aceste caracteristici pot fi considerate, de fapt, biomarkeri, ținte pentru tehnologia CRISPR-Cas9. După eliminarea cromozomului 21 suplimentar, aceste celule editate prin tehnica CRISPR-Cas9 au început să aibă o funcționare normală. Acest lucru hrănește ipoteza conform căreia eliminând cromozomul 21 suplimentar, asta ar putea să determine o dispariție sau măcar atenuarea simptomelor sindromului Down” – afirmă Dr. Geantă.
Deși această cercetare reprezintă un pas important, tehnica nu este încă pregătită pentru utilizare clinică. Dr. Geantă continuă: „Este o mare diferență între a studia fenomene biologice pe celule izolate și a studia aceleași fenomene biologice în sisteme biologice complexe cum este corpul uman. Noi nu știm cum se vor translata, dacă se vor translata aceste descoperiri la oameni și de aceea avem nevoie de studii clinice.”
În urmă cu o lună, a fost lansată Harta Interactivă a Studiilor Clinice din Uniunea Europeană, o platformă online care oferă informații în timp real pentru pacienți și medici cu privire la cercetările medicale aflate în desfășurare. Utilizatorii pot căuta studii clinice în funcție de zona geografică și afecțiunea medicală de interes. Harta conține date publice cu privire la toate studiile clinice realizate în Statele Membre UE, iar acuratețea lor este în conformitate cu informațiile raportate de responsabilii fiecărei cercetări.
„Sunt diferențe evidente între Estul Europei și Europa Centrală, Europa de Vest și cred că cea mai mare diferență se face în privința unor abordări strategice. Foarte multe țări din Centrul, Nordul și Vestul Europei au strategii la nivel național și la nivelul sistemului de sănătate pentru a atrage un număr mare de studii clinice. Aceste strategii există deoarece beneficiile desfășurării studiilor clinice sunt multiple: beneficii evident pentru sănătatea oamenilor, accesul rapid la soluții terapeutice în studii clinice se asociază cu o șansă în plus și uneori chiar cu o șansă la viață pentru multe persoane.
Dincolo de bani mai există un beneficiu – întotdeauna studiile clinice presupun compararea unui anumit medicament sau a unei soluții terapeutice cu standardul de aur în domeniu la acel moment. Încercând să atragi studii clinice într-un sistem de sănătate, într-un spital, tu trebuie să te asiguri că oferi pacienților din acel spital, din acel sistem de sănătate, standardul de aur în materie de tratament. De foarte multe ori, pentru a face aceste lucruri ești obligat să faci investiții, să ai un acces mai bun la aceste terapii moderne, să-ți actualizezi procesele pe care le ai”
Deși este prezentă și România pe Harta Interactivă a Studiilor Clinice din UE, numărul cercetărilor desfășurate pe teritoriul țării noastre este semnificativ scăzut în comparație cu numărul celor din Europa Centrală și de Vest.
Dr. Geantă concluzionează: „Pregătirea pentru a fi capabil să derulezi studii clinice presupune competențe diverse, iar asta este o oportunitate în special pentru zona academică să dezvolte aceste competențe, să avem din ce în ce mai mulți profesioniști specializați în implementarea studiilor clinice. Nu mă refer doar la medici, este o întreagă infrastructură care trebuie să funcționeze – de la manageri de proiect specializați în acest domeniu, la experți în etică, la personal mediu, personal specializat în soluții digitale. Tot ceea ce înseamnă această infrastructură de suport.
Și atunci este de la sine înțeles că în momentul în care ai o subdezvoltare pe aceste domenii critice la care aș putea să adaug poate și elementul acesta de stimulare prin mijloace fiscale, a atragerii de studii clinice, în momentul în care ești suboptimal este evident că nici nu ești o destinație preferată pentru studii clinice.”
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trebuie să evităm medicalizarea excesivă a temei obezității. E nevoie de o abordare și la nivel individual dar și la nivelul societății și comunității”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trăim într-un ecosistem biologic, social și economic ce favorizează apariția bolilor cronice netransmisibile”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Deficitele în materie de educație influențează inegalitățile în controlul cancerului”