Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Trăim într-un ecosistem biologic, social și economic ce favorizează apariția bolilor cronice netransmisibile”
Raportul European de Sănătate 2025 arată cum, în ciuda faptului că Regiunea Europeană a OMS a înregistrat unele progrese în reducerea deceselor cauzate de bolile netransmisibile (BNT), acestea rămân principala cauză de mortalitate. Bolile cronice sunt responsabile pentru 90% din totalul deceselor, iar unul din șase oameni moare înainte de vârsta de 70 de ani din cauza bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și afecțiunilor respiratorii.
Deși există o serie de intervenții care se pot realiza, atât la nivelul stilului de viață cât și din punct de vedere terapeutic, pentru a preveni dezvoltarea bolilor cardiovasculare, acestea reprezintă în continuare principala cauză de deces la nivel mondial. Riscul cardiovascular este influențat de numeroși factori, cei mai frecvent întâlniți fiind comportamentele și alegerile cu privire la stilul de viață, determinanții genetici și prezența anumitor afecțiuni cronice.
Un studiu publicat în Journal of the Society for Cardiovascular Angiography & Interventions a descoperit că pacienții cu diabet de tip 1 au un risc cardiovascular mai scăzut decât cei cu diabet de tip 2. Această descoperire contrazice ipotezele anterioare și ar putea influența viitoarele strategii de tratament pentru pacienții cu diabet.
„Până acum, în momentul în care discutam despre riscul cardiovascular la persoane care au diabet zaharat sincer nu discriminam între tipul 1 de diabet zaharat și tipul 2. În general, diabetul de tip 2 este asociat cu alte tulburări metabolice cum ar fi obezitatea de exemplu. E o perioadă lungă de la apariția obezității până la instalarea prediabetului și apoi a diabetului de tip 2. Această durată lungă a evoluției bolii și implicarea altor factori de risc cum ar fi obezitatea ar putea să explice de ce riscul cardiovascular este mai mare la aceste persoane având în vedere că practic sunt expuse o perioadă mai lungă de timp unor factori de risc sinergici și comuni. În spatele obezității stau obiceiuri de consum, stau diverse comportamente cum ar fi un stil de viață sedentar. Toate aceste elemente perpetuându-se, nu doar cresc riscul de diabet zaharat de tip 2, dar cresc riscul și de boli cardiovasculare” – afirmă Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, în cadrul podcastului Știința360.
La fel ca în cazul multor situații care amenință sănătatea, atunci când vine vorba despre riscul cardiovascular crescut la pacienții cu diabet de tip 2, se interconectează mai mulți factori de risc. Cu cât sunt înțelese mai bine aceste conexiuni și influențe, cu atât va fi mai facilă dezvoltarea strategiilor personalizate de prevenție.
Dr. Geantă: Înțelegând acest profil de risc cardiovascular reprezintă o oportunitate pentru intervenții din ce în ce mai țintite, mai personalizate, intervenții care vizează stilul de viață, o conduită sau recomandări ceva mai agresive pentru modificarea stilului de viață dar poate și intervenții cu scop preventiv din punct de vedere cardiovascular. Aceste lucruri trebuie să fie adaptate profilului individual al fiecărei persoane.
Instrumentele pe care le avem la dispoziție nu sunt, îndrăznesc să spun, suficient de inovatoare și adaptate pentru a înțelege această complexitate cardiometabolică, această interferență dintre obezitate, diabet și bolile cardiovasculare. Este încă o zonă în care multe lucruri mai trebuie înțelese. Avem nevoie să identificăm biomarkeri noi care să stea la baza dezvoltării unor strategii de prevenție și tratament mai personalizate – continuă Dr. Geantă.
Un studiu recent publicat în eBioMedicine deschide calea către noi opțiuni de prevenție personalizată în cazul bolilor cronice care progresează simultan. Cercetarea a analizat 72 de afecțiuni cronice și a identificat peste 2.500 de combinații în care factorii genetici influențează mai multe boli.
Diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, artrita, depresia și demența și așa mai departe, au în mod cert nevoie de o reclasificare pentru că ele de fapt reprezintă categorii foarte largi de boli. Sub aceeași umbrelă a diabetului zaharat sunt de fapt mai multe tipuri de diabet zaharat caracterizate în mod specific din punct de vedere genetic sau biologic sau din punct de vedere autoimun. Înțelegând aceste intersecții între bolile respective avem oportunitatea de a stratifica în clustere și de a implementa prevenția personalizată.
Dr. Geantă: O astfel de abordare presupune colaborarea nu doar între cardiologi și geneticieni dar și între cardiologi, reumatologi și psihiatrii pornind de la această bază comună, nouă, de înțelegere a bolilor care vine din zona geneticii. În prezent, una dintre cele mai mari provocări în tratarea multimorbidității este faptul că majoritatea ghidurilor medicale și serviciilor de sănătate sunt concepute pentru a aborda boli individuale, fără a lua în considerare ansamblul problemelor pacientului.
Eficiența tratamentelor pentru toate aceste categorii de boli despre care am vorbit, pentru diabetul zaharat, pentru unele boli cardiovasculare, pentru poliartrita reumatoidă, depresie și demență, este sub 40%. Cu alte cuvinte, doar 4 din 10 pacienți răspund conform cu așteptările.
Este valabil pentru foarte multe boli cronice netransmisibile, nu putem să vorbim despre un singur factor de risc, un singur tip de intervenție. De fapt, noi trăim într-un ecosistem biologic, social și economic care, din păcate, favorizează apariția bolilor cronice netransmisibile, favorizează prioritizarea tratării bolilor versus prevenția bolilor, iar abordările pe care ar trebui să le avem de fapt ar trebui să intersecteze mai multe domenii – Dr. Geantă
Dacă vom merge în detaliu pe fiecare dintre acești factori de risc, avem șansa să personalizăm destul de mult intervențiile, pentru că, mai ales în relație cu comportamentele, contează mult factorii individuali, atitudinile, percepțiile, preferințele individuale, influența mediului fizic și social în care persoana trăiește, influența familiei, a prietenilor, a colegilor de serviciu. Nu suntem izolați în aceste ecosisteme în care fiecare dintre noi trăim, iar acestea sunt oportunități pentru intervenții cu adevărat personalizate.
Interconectarea factorilor de risc, potențarea reciprocă și efectele sinergice pe care le au asupra sănătății se regăsesc și în cazul bolilor oncologice. Pe lângă factorii de risc individuali care țin de stilul de viață și cei genetici, un rol semnificativ în dezvoltarea cancerului îl joacă și poluarea atmosferică. Un studiu realizat de IARC evidențiază o creștere semnificativă a cazurilor de adenocarcinom, în special în rândul generațiilor mai tinere și al femeilor. Această tendință este atribuită factorilor de risc în evoluție, inclusiv modificărilor în obiceiurile de fumat și expunerii crescute la poluarea aerului.
Dr. Geantă: În ultimii ani se acumulează dovezi din ce în ce mai multe, atât epidemiologice cum sunt cele din acest studiu, despre impactul poluării asupra cancerului pulmonar. În același timp se acumulează dovezi despre modul concret în care particulele din atmosferă intervin în lanțurile biologice și determină apariția cancerului pulmonar. Nu ne-am gândi, de exemplu, că particulele din atmosferă determină inflamație la nivelul plămânilor și această inflamație stă la baza inițierii procesului de carcinogeneză la nivel pulmonar. Teoretic, dacă am reduce inflamația am putea să prevenim dezvoltarea cancerului pulmonar. Nu suntem acolo încă.
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Deficitele în materie de educație influențează inegalitățile în controlul cancerului”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Pentru a preveni bolile cardiovasculare trebuie să schimbăm obiceiurile atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și sistem de sănătate”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „În prevenția cancerului soluția nu este medicalizarea excesivă, ci găsirea unei abordări individualizate”