#ESC25. Beta-blocantele nu aduc beneficii după infarctul miocardic necomplicat cu funcție cardiacă păstrată
Un studiu internațional coordonat de ”Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares” (CNIC) și prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie, a demonstrat că beta-blocantele, considerate tratament standard postinfarct miocardic în ultimele patru decenii , nu aduc beneficii clinice pacienților cu infarct necomplicat și funcție cardiacă păstrată. Rezultatele provin din studiul REBOOT, cel mai mare studiu clinic realizat până în prezent pe această temă.
Studiul, a inclus 8.505 pacienți din 109 spitale din Spania și Italia. Pacienții au fost împărțiți în două grupuri, cei care au primit tratament cu beta-blocante după externare și cei care nu au în schema terapeutică beta-blocante, beneficiind în rest de îngrijirea standard. După o perioadă medie de urmărire de aproape patru ani, nu au fost observate diferențe semnificative între cele două grupuri în privința mortalității, a recurenței infarctului sau a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă.
O altă concluzie importantă a fost că femeile tratate cu beta-blocante au prezentat un risc crescut de efecte adverse, comparativ cu cele netratate. Riscul suplimentar absolut de mortalitate a fost de 2,7% pe parcursul unei perioade de urmărire de aproximativ 3 ani și jumătate. Acest risc a fost mai mare doar la femeile cu funcție ventriculară stângă complet normală, definite prin fracție de ejecție ≥ 50%, dar nu și la cele cu disfuncție ventriculară ușoară. Acest studiu a fost publicat în European Heart Journal.
„După un infarct miocardic, pacienților li se prescriu, de obicei, multiple medicamente, ceea ce poate îngreuna aderența la tratament. Beta-blocantele au fost adăugate precoce la tratamentul standard deoarece, la momentul respectiv, au demonstrat o reducere semnificativă a mortalității. Beneficiile lor erau asociate cu scăderea consumului de oxigen miocardic și prevenirea aritmiilor. Între timp, însă, terapiile au evoluat. Astăzi, arterele coronare ocluzionate sunt repermeabilizate rapid, ceea ce reduce drastic riscul complicațiilor severe, cum ar fi aritmiile. În acest context nou, în care extinderea leziunilor miocardice este mai mică, necesitatea beta-blocantelor devine incertă. Deși testăm frecvent medicamente noi, este mult mai puțin obișnuit să punem sub semnul întrebării, cu aceeași rigoare, necesitatea tratamentelor consacrate.”, a declarat Dr. Borja Ibáñez, medic primar, Director Științific al CNIC, într-un articol publicat în ”Science Daily”.
Deși aceste medicamente sunt considerate, în general, sigure, efectele secundare precum fatigabilitatea, bradicardia și disfuncțiile sexuale nu sunt neglijabile. Introduse inițial pentru reducerea mortalității prin scăderea consumului de oxigen miocardic și prevenirea aritmiilor, beta-blocantele și-au demonstrat utilitatea atunci când intervențiile de reperfuzie coronariană nu erau ușor accesibile. Totuși, în contextul actual, în care angioplastia coronariană și alte tratamente moderne reduc considerabil dimensiunea necrozei miocardice și riscul de complicații, utilitatea lor a devenit incertă
Rezultatele studiului REBOOT confirmă că, pentru pacienții cu infarct necomplicat și fracție de ejecție păstrată, beta-blocantele nu aduc beneficii suplimentare și pot chiar crește riscul la anumite categorii de pacienți, în special la femei.
Potrivit autorilor, simplificarea regimurilor de tratament după infarct, prin reevaluarea rolului beta-blocantelor, va reduce efectele adverse, va crește aderența pacienților și va îmbunătăți calitatea vieții la nivel global.
Citește șiȘ
- #ESCCongress. Beta-blocantele reduc mortalitatea la pacienții cu insuficiență cardiacă și disfuncție renală moderată
- Infarctul miocardic în rândul tinerilor: femeile, mai puțin afectate de ateroscleroză, dar mai expuse altor riscuri
- STUDIU. Îmbunătățirea fracției de ejecție la pacienții cu insuficiență cardiacă nu elimină riscurile, continuarea tratamentului rămâne esențială