#ESCCongress. Beta-blocantele reduc mortalitatea la pacienții cu insuficiență cardiacă și disfuncție renală moderată
Beta-blocantelele rămân eficace pentru scăderea ratei mortalității pacienților cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută (HFrEF) și ritm sinusal, chiar și în cazul celor care asociază insuficiență renală moderată sau moderat-severă, conform unui studiu prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie (ESC) 2019.
Ultimele estimări arată că aproximativ jumătate dintre pacienții cu insuficiență cardiacă (IC) prezintă disfuncție renală, conform valorilor ratei de filtrare glomerulară estimate (eGFR). Ghidul ESC privind IC din 2016 sublinia o lipsă de dovezi în ceea ce privește terapia pacienților cu insuficiență renală (IR). În majoritatea ghidurilor, clinicienii sunt îndrumați în a fi foarte prudenți când este vorba despre un pacient cu IC și funcție renală alterată.
„Cu toate că nu există contraindicații clare pentru majoritatea pacienților, nu este surprinzător că inițierea tratamentului sau creșterea dozei în cazul terapiei pacienților cu IC și disfuncție renală sunt realizate cu o frecvență scăzută. Acești pacienți ar avea cel mai mult de câștigat de pe urma tratamentului”– a afirmat Dr. Dipak Kotecha, Universitatea Birmingham, Marea Britanie.
Eficacitatea și siguranța tratamentului pentru HFrEF în cazul pacienților cu IR moderată (eGFR-45-59 ml/min/1,73 m2) sau moderat-severă (30-40 ml/min/1,73 m2) este necunoscută. Analizele nu au suficientă credibilitate, iar studiile randomizate tind să îi excludă pacienții aparținând acestor categorii.
În acest studiu, dublu-orb, placebo controlat, au participat un număr de 16.740 pacienți cu HFrEF, vârsta medie de 65 de ani dintre care 23% femei. S-a evaluat efectul beta-blocantelor asupra reducerii ratelor de mortalitate în cazul pacienților cu IR moderată și moderat-severă precum și profilul de siguranță.
În cazul a 13.861 pacienți cu ritm sinusal, medicația beta-blocantă a redus semnificativ rata mortalității, chiar și în cazul pacienților cu IR moderată sau moderat-severă cu un procent de 27%, respectiv 29% față de grupul la care a fost administrat placebo.
După o urmărire pe durata a 1,3 ani, rata mortalității a fost asociată independent cu disfuncția renală, iar cauza deceselor a survenit în urma IC progresive la pacienții cu IR severă.
În cazul pacienților cu eGFR cuprins între 30-44 ml/min/1,73 m2, pragul cel mai scăzut testat – scăderea riscului din orice cauză datorita beta-blocantelor a fost de 4%.
„În cazul pacienților cu HFrEF și ritm sinusal, beta blocantele sunt la fel de eficiente în cazul unui eGFR de 40, la fel cum sunt la un nivel de 90. Putem concluziona astfel faptul că IR moderată sau moderat-severă nu ar trebui să constituie o barieră pentru inițierea sau suplimentarea terapiei beta-blocante. Din păcate, din cauza lipsei pacienților cu IR severă (eGFR mai mic de 30) nu putem oferi informații definitive privind eficacitatea sau siguranța tratamentului în acest caz”- a anunțat Dr. Kotecha
În cazul pacienților cu IR medicația beta-blocantă nu a dus la deteriorarea eGFR și nici nu a determinat o creștere a numărului reacțiilor adverse.
„Scăderea funcției renale este asociată cu un prognostic prost, iar acest lucru subliniază importanța prezervării funcției renale și a lucrului în echipe multidisciplinare, în care sunt incluși și specialiștii urologi”- a adăugat Dr. Kotecha
Citește și:
- Sportul aduce beneficii cardiovasculare din primele 6 luni de antrenament regulat
- STUDIU. Diureticul poate fi oprit în siguranță la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică stabilă
- #ESCCongress. Pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă un risc mai mare decât cei cu accident vascular cerebral de a avea leziuni cerebrale asociate cu demența