#ESCCongress. Pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă un risc mai mare decât cei cu accident vascular cerebral de a avea leziuni cerebrale asociate cu demența

  • Cardiologie



Riscul de a avea leziuni de substanță albă cerebrală (white matter lesions -WML) a fost asociat cu durata diagnosticului de insuficiență cardiacă în cadrul studiului LIFE-Adult2, prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie, Paris 2019.

Până la 50% din pacienții vârstnici cu insuficiență cardiacă au deficiențe cognitive, iar insuficiența cardiacă este asociată cu un risc crescut de a dezvolta demență. Totuși este încă neclar care sunt mecanismele patogenice implicate. Unii cercetători au identificat schimbări structurale cerebrale la pacienții cu insuficiență cardiacă și disfuncție cognitivă, dar aceste descoperiri sunt inconstante”- autoarea studiului, Dr. Tina Stegmann, Spitalul Universitar din Leipzig, Germania.

Au fost găsite asocieri independente, semnificative statistic, între WML și: vârstă, tensiune arterială ridicată, accident vascular cerebral (risc de 2,5 ori mai mare) și insuficiență cardiacă (dublare risc). Asocierea dintre riscul de WML și insuficiența cardiacă crește în putere cu durata diagnosticului de insuficiență cardiacă: de la 1,3 pentru un diagnostic mai recent de 3 ani, la 1,7 pentru patru până la șase ani de la diagnostic, la 2,9 pentru mai mult șase ani de la diagnostic.

abonare

„Demența este cea de-a două boală în topul fricilor pacienților, după cancer. Însă, nu există o indicație clară de screening prin rezonanță magnetică pentru WML la pacienții cu insuficiență cardiacă”- Dr. Stegmann.

Autorii consideră că relația dintre insuficiența cardiacă, accident vascular cerebral și WML ar putea fi determinată de factori de risc comuni, precum vârsta și tensiunea arterială ridicată. În plus, ar putea exista o legătură cauzală între insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral, fiind cunoscut faptul că riscul de accident vascular cerebral este mai mare la pacienții cu insuficiență cardiacă.

Rezonanță magnetică cerebrală.
Participanții au fost evaluați prin rezonanță magnetică cerebrală.

Studiul LIFE-Adult2 este un studiu de cohortă desfășurat în Leipzig. Între 2011 și 2014, 10.000 de locuitori între 18 și 80 de ani au fost selectați aleator să facă parte din studiu. La 2.490 dintre aceștia a fost realizată imagistică prin rezonanță magnetică pentru a determina frecvența și factorii de risc asociați cu WML în populația studiată și pentru a testa dacă există o relație cu insuficiența cardiacă.

Majoritatea participanților din subgrupul de analiză fie nu au avut, fie au avut WML ușoare (87%). WML ușoare sunt comune și cresc ca frecvență cu vârsta. WML moderate și severe sunt asociate cu disfuncții cognitive și demență.

Interesul în cercetarea din insuficiența cardiacă pentru rolul demenței și a prevenției acesteia este în creștere odată cu îmbătrânirea populației cu insuficiență cardiacă care suferă astfel de numeroase comorbidități. Sunt necesare studii pentru a vedea dacă WML ar putea fi o țintă terapeutică pentru tratarea declinului cognitiv la pacienții cu insuficiență cardiacă”- Dr. Stegmann.

Cum afectează IC funcția cognitivă?

Abilitățile cognitive cel mai mult impactate la pacienții cu insuficiență cardiacă sunt memoria, viteza de procesare a informației și funcțiile executive (atenția, capacitatea de a plănui, de a stabili obiective, de a lua decizii, de a începe activități). Toate aceste arii afectează capacitatea pacientului de a-și înțelege boala cardiacă și a de urma corect indicațiile medicului curant. Studiul HF-Wii, prezentat în cadrul EuroHeartCare, a arătat că exercițiul fizic este asociat cu creșteri ale performanței cognitive, fiind încurajat și la pacienții cu insuficiență cardiacă.

Citește și:

Sursă imagine feature: ESC.