Un studiu publicat în BMJ Journals Gut a pus în evidență noi dovezi privind legătura dintre microbiomul intestinal și susceptibilitatea la adicțiile alimentare. Dependența de mâncare, caracterizată prin pierderea controlului asupra consumului de alimente, este o tulburare comportamentală complexă, cu impact major asupra sănătății și calității vieții. Studiul a investigat implicarea microbiomului intestinal în mecanismele care stau la baza acestei tulburări, utilizând atât modele animale, cât și cohorte umane.
Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în sănătatea generală, având implicații directe nu doar asupra funcțiilor fiziologice, ci și asupra proceselor neurobiologice. S-a demonstrat existența unei legături constante între microbiomul intestinal și procesele neurobiologice, inclusiv cele asociate cu depresia, anxietatea și dependențele. În contextul adicției alimentare, un dezechilibru în compoziția microbiomului intestinal poate contribui la pierderea controlului asupra consumului alimentar.
Consumul necontrolat de alimente este strâns legat de obezitate și modificări ale microbiotei intestinale. Se știe că schimbările la nivel cerebral, asociate cu tulburări comportamentale, afectează microbiomul intestinal, iar microorganismele intestinale influențează zonele cerebrale implicate în reglarea comportamentului. Deși cercetările anterioare s-au concentrat în mare parte pe modelele animale, acest studiu și-a propus să investigheze rolul funcțional al bacteriilor intestinale în adicția alimentară, folosind atât șoareci, cât și oameni.
Pentru a identifica modificările microbiomului asociate cu vulnerabilitatea la adicția alimentară, cercetătorii au utilizat criteriile Yale Food Addiction Scale (YFAS) 2.0 pentru a clasifica extremele adicției alimentare în subpopulații de șoareci și oameni. Analiza microbiomului a relevat asemănări semnificative între șoareci și oameni legate de modificările microbiene în adicția alimentară.
Atât la șoareci, cât și la oameni, a fost observată reducerea relativă a prezenței bacteriilor din genul Blautia la cei cu adicție alimentară.S-au administrat șoarecilor carbohidrați nedigerabili, precum rhamnoza și lactuloza, pentru a stimula creșterea Blautia și au fost monitorizate modificările microbiomului fecal. De asemenea, a fost administrată oral specia Blautia wexlerae pentru a evalua efectele asupra comportamentului alimentar.
Bacteriile din genul Proteobacteria au avut o asociere negativă cu dezvoltarea adicției alimentare, în timp ce Actinobacteriile au avut un efect protector. În mod remarcabil, cei cu adicție alimentară aveau o abundență relativ scăzută a speciei Blautia wexlerae și a genului Blautia. Administrarea de rhamnoză și lactuloză a crescut semnificativ prezența Blautia în fecalele șoarecilor, îmbunătățind comportamentul alimentar.
Analiza detaliată a microbiomului intestinal a relevat că șoarecii cu adicție alimentară aveau un număr redus de bacterii benefice, cum ar fi cele din familiile Erysipelotrichaceae și Coriobacteriaceae. În schimb, acești șoareci prezentau o abundență crescută a unor bacterii din genul Anaeroplasma și familiile Gastranaerophilales, indicând efecte nefavorabile asupra comportamentului alimentar
Descoperirile acestui studiu reprezintă un pas important către dezvoltarea unor tratamente viitoare pentru adicția alimentară și tulburările alimentare asociate. Înțelegerea profundă a legăturilor dintre microbiomul intestinal și comportamentele alimentare ar putea conduce la intervenții terapeutice personalizate, menite să combată adicția alimentară și să îmbunătățească sănătatea generală.
Citește și:
- #NUTRITION24. O dietă bazată exclusiv pe alimente neprocesate nu este neapărat mai sănătoasă. Moderația este cheia
- STUDIU. O dietă bogată în alimente ultraprocesate crește riscul de cancer colorectal. Peste 25% din aportul caloric al europenilor provine din aceste alimente
- Metaboliții produși de microbiomul intestinal după consumul de carne roșie cresc cu 22% riscul de boală cardiovasculară