Un nou studiu publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association sugerează că efectele somnului asupra sănătății creierului pot depinde de profilul genetic al fiecărei persoane.
Cercetătorii de la Centre for Precision Health din cadrul Edith Cowan University (Australia) au analizat variații ale genei AQP4, care este implicată în funcționarea sistemului glimfatic, mecanismul prin care creierul elimină produșii reziduali, în special în timpul somnului. Acest sistem contribuie la eliminarea unor proteine precum beta-amiloidul, a cărui acumulare este caracteristică bolii Alzheimer.
Studiul a inclus persoane fără tulburări cognitive, dar care prezentau acumulare de beta-amiloid, un marker asociat cu un risc crescut de boală Alzheimer. Cercetătorii au analizat date genetice, investigații imagistice cerebrale, teste cognitive și informații despre obiceiurile de somn ale participanților. Au fost evaluate 13 variante comune ale genei AQP4, iar rezultatele au arătat că acestea au fost asociate atât cu diferențe ale volumului unor regiuni cerebrale și cu performanța cognitivă, cât și cu modul în care durata și calitatea somnului influențează aceste modificări.
Rezultatele sugerează că efectele unui somn insuficient sau de calitate scăzută nu sunt aceleași pentru toate persoanele. De exemplu, la participanții care prezentau anumite variante ale genei AQP4, un număr mai mic de ore de somn a fost asociat cu o pierdere mai rapidă a substanței cenușii, componenta creierului care conține majoritatea neuronilor și este esențială pentru memorie, învățare și luarea deciziilor. În alte cazuri, un timp mai lung necesar pentru a adormi sau alte tulburări de somn au fost asociate cu modificări ale structurii creierului și cu un declin cognitiv mai accentuat, în funcție de varianta genetică prezentă.
Autorii concluzionează că prevenția bolii Alzheimer ar putea beneficia, în viitor, de o abordare mai personalizată, care să țină cont atât de factorii genetici, cât și de factorii modificabili ai stilului de viață, precum somnul. Totuși, ei subliniază că rezultatele trebuie confirmate în studii mai ample și pe populații mai diverse înainte ca testarea genetică să fie recomandată în practica medicală.
Citește și:
- STUDIU. Boala Alzheimer ar putea fi diagnosticată înainte de apariția simptomelor, utilizând un sistem AI de înaltă precizie, antrenat cu imagini de rezonanță magnetică
- STUDIU. Persoanele la risc de a dezvolta demență, depistate cu 10 ani înainte de apariția simptomelor cu ajutorul unui marker RMN
- STUDIU. Risc mai redus de boală Alzheimer la persoanele cu masă musculară bine dezvoltată
Acest material a fost realizat cu sprijinul inteligenței artificiale și revizuit editorial de echipa Raportuldegardă.ro.